Poezie
Mă tem că nemurirea e un mit
sonet
1 min lectură·
Mediu
Se lasă noaptea ca pe ochi o mână
Ce-acoperă pentru un timp vederea
Nici stele nu-s, mai beznă e ca fierea
Și luna amintire-o să rămână.
Cândva și visele erau ca mierea
Acum sunt o imagine păgână
Un cânt din Iad ce Răul ți-l îngână
Nimic n-amortizează-n vid căderea.
Acele gânduri ce erau dulceață
În neființă astăzi le trimit.
Valsează în rostiri o hâdă ceață,
Botezul nerăbdării l-am primit.
Chiar Viața-i numai cât un fir de ață,
Mă tem că nemurirea e un mit.
023.888
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Mă tem că nemurirea e un mit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13946035/ma-tem-ca-nemurirea-e-un-mitComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PPPetru✓Nu inteleg ce e asta, parca a scris Micle textul. sorry, dar e asa siropos si depasit. \"visele erau ca mierea\",\"gânduri ce erau dulceață\" sunt comparatii deam cliseice, foarte multi au reusit inaintea ta sa le scrie .cu bine
0
ȘPVictor, e bine ca esti un autor
pe care l-am apreciat de la primele
scrieri, ca altfel te-as lua la rost.
E scriu in varianta romantica.
Cum altfel poate suna un text romantic?!
Iar comparatia cu Micle e chiar jignitoare...
Esti un poet aproape matur si trebuie
sa inveti sa extragi lirismul si dintr-un text
care nu iti e pe plac.
Baiete, scrierile tale demasca poetul,
criticul are insa prea multe radacini
in douamiism, ceea ce nu e permis...
0