Poezie
Þîșnește soare,-n raze ferecat
sonet
1 min lectură·
Mediu
Tăcere-acestei dimineți îmi varsă
În pântec liniștea de catifele
Treziul imn al unei dulci cafele
Îmi ține fața către Viață-ntoarsă.
Mai pâlpâie pe cer vreo două stele
Și luna-i, dup-o noapte-ntreagă, arsă
Și că mai e e mai curând o farsă,
Lumina ei plutește în atele.
Și zorii blânzi firesc sfințesc cu rouă
Tărâmul nostru de etern păcat.
Primesc cu mâini întinse, amândouă
Această mană. Crist, crucificat,
Aduce-n suflet o speranță nouă.
Þâșnește soare,-n raze ferecat.
012.824
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 76
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Þîșnește soare,-n raze ferecat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13945132/thisneste-soare-n-raze-ferecatComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Un sonet puțin certat cu viața păcătoasă pentru care mai există o speranță atâta timp cât credem, chiar dacă soarele,,Țîșnește...-n raze ferecat\'\'.
Ștefan, de ce ții neapărat să ai doua catrene și două terține? Mi se pare ca o ruptură nejustificată finalul strofei a treia cu începutul ultimei strofe.
Mi se pare?
,,Primesc cu mâini întinse, (amândouă
.....................................?
Această mană). Crist, crucificat,...\'\'
Pană ușoară!
C&M