Poezie
O ultimă țigară am aprins
sonet
1 min lectură·
Mediu
O ultimă țigară am aprins
Și vinul l-am sorbit ca pe-un nectar
O muscă-am prins s-o pun în insectar
Și Moartea cu-ale Vieții moaște-am nins.
A viei viță trece de-un hectar
Și-oi obloji-o cu al meu atins
Da\'n ceasu-acest din noapte parcă-s stins
Și insomnia, Doamne, înceta-r.
Tutunul mi-a ars buza și adorm
Cu fumul luciferic în plămâni.
În visul leneș parcă mă transform
Și ciugulesc, cu Eros, vreo doi sâni.
Când mă trezesc sunt iarăși eu - diform,
Iar tu, Divine, raiul mi-l amâni.
001.947
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “O ultimă țigară am aprins.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13944165/o-ultima-tigara-am-aprinsComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.