Poezie
O ultimă țigară am aprins
sonet
1 min lectură·
Mediu
O ultimă țigară am aprins
Și vinul l-am sorbit ca pe-un nectar
O muscă-am prins s-o pun în insectar
Și Moartea cu-ale Vieții moaște-am nins.
A viei viță trece de-un hectar
Și-oi obloji-o cu al meu atins
Da\'n ceasu-acest din noapte parcă-s stins
Și insomnia, Doamne, înceta-r.
Tutunul mi-a ars buza și adorm
Cu fumul luciferic în plămâni.
În visul leneș parcă mă transform
Și ciugulesc, cu Eros, vreo doi sâni.
Când mă trezesc sunt iarăși eu - diform,
Iar tu, Divine, raiul mi-l amâni.
001933
0