Poezie
Și gînguresc sonete în Nimic
sonet
1 min lectură·
Mediu
În munți e-o pace dulce, desfătare
La șes e mult mai plină primăvara
Dar te robește-același neam, în țara
Ce încă suflu de vechime are.
Se lasă-n pajiști, peste toate, seara
În acele de brad e dor de mare
Cu apele-i difuze, reci-amare...
Biserici îți culeg din poală ceara
Ce lumânarea-n patimi o revarsă.
Eu din mărimea-mi mă fac tot mai mic
Și Morții zilnic joc o hâdă farsă,
Cu Viața încă mă mai voi amic.
Privirea mea e de lumină arsă
Și gânguresc sonete în Nimic.
002.030
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Și gînguresc sonete în Nimic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13939467/si-ginguresc-sonete-in-nimicComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
