Poezie
Nelatimp, iubirea
sonet
1 min lectură·
Mediu
Nu te iubesc cum poate că mi-ai cere,
Cu inima strigând în patrul zării,
Interior, ești pajiște a mării
De unde pasc pe Eros în tăcere.
Când liniștea, în focul depărtării,
Mi se preschimbă-n valuri de durere,
Atunci pricep că-i tainică avere...
Deja-nsă scris-ai pravila uitării.
Atunci mă apăr devenindu-mi pustnic
Dar necurmată vâlvătaie arde
Și Dorul plânge, lăcrimând caustic,
Gândirea-mi e-un întreg roi de petarde.
Mă redevin în universul rustic
Și în rostiri cât mai filozofarde.
002.283
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Nelatimp, iubirea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13930413/nelatimp-iubireaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
