Poezie
Moartea
sonet
1 min lectură·
Mediu
Nuntește-n fire-\"a fi\", suavul, linul,
Ori Viață în grăbire, tumultoasă
Din Neființă cu de-a sila scoasă,
Venal te umple mai ca nara crinul.
Vecia câtorva decenii, roasă
De veșnicie,-ndestulează plinul.
În urmă nu rămâne decât scrinul
Cu rece trupul tău, menit de coasă.
Pornit-ai fi ca bulgăr din Vezuviu
Și cărui focul dulce-i ține partea,
Creșteai năvălitor ca un diluviu...
Dar după ce ți-ai scris prin lume cartea
Recazi purtat de-același karmic fluviu,
Prin sânge îți valsează leneș Moartea.
001.788
0