Jurnal
Zadar
sonet naiv
1 min lectură·
Mediu
De litera frumoasă mi-este foame,
Să scriu cuvânt de veci îmi este sete
Dar port zadar pe stinsele-mi versete
Din focul ce mi-i dat să se destrame.
Sub zborul frânt al vorbelor încete
Hălăduiesc cu vinul de prin crame...
Pe unde-ți este Eva,-mi zic, Adame
O poezie să-i cobori din plete?...
Alerg în șoaptele de a te spune
Dar cu nimicul stau la blând taifas
Căzând o stea-n a mărilor genune.
De nelumină moștenire las
Că întuneric versu-i să-mi adune
Ca după moarte-a nu-mi rămâne pas.
03566
0
FC