hermafrodit

între mine și mine e o sfadă de muiere fără bărbat recăpătându-mi bărbăția arunc pe fereastră oala cu borș interior, îni fac o supă de urzici să piște pe limba vorbită de zări și neg văduvia femeii din mine chiar dacă mai dezbrac uneori straiele mele de bărbat și-mi miroase carnea a moarte de-o clipă între noi fie vorba, femeie, secundele în care mor nu-ți aduc multă singurătate renasc repede la mine în coastă, la tine și iar ținem nuntă mare în lăuntrul meu poți muri și tu puțin că e destulă cenușă acolo să te poți sfădi între cele două capete ale zborului când mă părăsește bărbăția aripilor în văzduhul intern să nu adormi chiar când mi se descâlcește din noapte dimineața