dorințe neîmplinite

temnița acelorași vorbe, hârtia are strai de cerneală mucedă, cuvântul rânced cântă un imn de netrebuință, e vreme de când literele și-au pierdut fecioria-n palavre aruncate pe fereastra pierderii de vreme mi-aș dori să scriu un nemaifost, să-l urc în diligența cu îngeri în ham, Dumnezeu să-l primească la cină, a-i număra tainele și mult să mi se bucure penița, mumă de stih în travaliu de lumină, în dezlegarea la eternitate și divin mi-aș dori toate acestea întru așezământul de pace al duhului să știu că n-am iscălit doar nimicuri în haos latent supărând pe Domnul cu lenea cuvântului