Cuvinte legate cu sârmă,
Aduceri aminte de asfalt fierbinte,
Turnat în forme de inimi de piatră neagră,
Caută esența iluzorie de a fi.
Aruncate în sentimente diverse
Acoperă realitatea și trimit
Nu pot trece strada,
Fără să îmi aduc aminte viitorul
Trecut în lumi paralele
Asta o fi dovada,
Prin care pornesc motorul
Desenat cu acuarele.
Pe un albastru intens
Meditez la raza de
Aruncă cojile de nucă,
De dor nespus de mare,
Și înfiripă din miezul vremii
O lume desenată în alte tipare.
Plutește în visare,
Treci poduri de gheață spre uitare,
Aducere aminte a luptei
Pierdută printre lucrurile din raft
Încearcă în lumea amorfă
Dacă e posibil să stea într-o carafă
Și să facă o modificare de soft.
Să sune afară când vrea
Sa vadă dacă soarele răsare la
Te întrebi dacă să iubești un fir de iarbă
Necopt la minte, dar cu seva proaspată
Pentru că iluzoriu te duce în altă lume
De reverie, paradox al împlinirii fericite.
Îți răspunzi retoric, că
De dragoste dulce, inert
Privesc iubirea în ritm alert,
În cascade de cercuri adânci
Cu sentimente aiurea, de « pici ».
Încerc să urc la vale,
Pe drumul abrupt, agale
Și himera apare în
Moartea are trei variante lumești,
La trecerea pragului normalității,
Prin transformarea sufletului uman din aer în fum,
Vine ea la tine, te duci tu la ea și din eroare,
Un accident…
Alerg către ultimul vagon
La pas cu lumea tristă
Fără teama de a aluneca
Pe scară, privind viața înapoi.
Sunt pe catafalc iluzoriu,
Cu mintea rece, învolburată
Fără inima care-mi
De ochi petrecuți pe hârtie,
Desenați in culori de curcubeu,
Poți privi lumea vie,
Ridicată la rang de zeu.
Din fire de păr mlădioase,
Împletite împotriva firii
Apar zâmbete serioase,
Cu o
O călătorie pe drum unisens
Prin cascade de spirite închise
Cu deschideri spre curcubeu,
E semnul de trecere între lumi.
Primirea în pajiștea verde,
E judecata supremă,
Alterată într-un
Aș fi vrut să scriu altceva
Ieșit din cercul meu
În lumea aglomerată și agitată
Dar timpul rămas în urmă
Îmi spune să iau aminte
Că drumul de întoarcere în cerc
Poate fi complicat prin
Răspund la telefonul vieții,
Un apel din lumea de dincolo
Și întreb:
Cum este viața?
Bine,
Nu moare nimeni,
Toți au murit demult.
Cum sunt oamenii?
Sunt suflete, unele pierdute
Ce își caută
Intru în lumi paralele,
Dat pe hârtie în folosință
Cu sărutări princiare rebele,
O analiză reală în suferință.
Rescriu tipare trecute,
În zone ascunse privirii,
Cu șoapte nespuse, pe
Plouă pe suflete
Și inima plânge,
În vremuri cumplite,
Când totul se stinge.
Puritatea copiilor pe ape,
E răspunsul nepăsării
Celor duși pe la agape,
Străini cu duhul firii.
Lacrimi uriașe
Uit... uitarea trecutului în amintiri
Și chiar privesc spre interior, fără greață.
Mă revolt în sfera fără conținut,
Ura e ridicată la apogeu,
Sufletul e gol, fără comunicare.
Iubirea de aproape
Nu mă așteptați la capătul străzii finite
Să vin înainte de vreme..
E o păcăleală asumată perfid
De clipe și trăiri fericite
De o parte a sufletului
La care știi că nu ai acces.
Te provoacă
Ies din adâncuri cu fața la cer
Dintr-o lume nebună retrasă,
Împărțită în cercuri imposibil de perfecte,
Cu teamă de liniștea propriului loc,
Rămas nedefinit printre celelalte.
Împart
Oare cum ar fi fost să fie,
Dacă iarba ar fi fost normalul
În locul jocului pe zăpadă?
Cine știe… poate nimic,
Doar povești trecute, uitate
Într-un sertar de sentimente.
Plecat
Departe de colina din deal,
Ar pe câmpul alăturat, în timp real
Gânduri aiurea, de non-sens,
De existență, într-un plan imens.
Plâng după ghetuțe albe,
Rătăcite temporar la pat,
Într-un
Unde sunt, în lumea ascunsă
Prin labirinturi nesfârșite
De căutări fără șansă,
La tot ce e pe terminate ?
Sunt în zona reală a logicii primare
Cu paradoxuri în mișcare
Analizate în
Dimineața din vis cu bile norocoase,
Rostogolite pe scară de o treaptă interlopă,
Aruncate la întâmplare de destin
Văd lumea în schimbare.
Prăbușire, vine sfârșitul
Toți sunt corupți, hoții mai
Îmi sunt gândurile aruncate
În mulțimea vidă, definită de sentimente
Cu inel boulean transformat în nisip
Pus la păstrare într-o lume a uitării regăsite.
Tu, prinț al cuvintelor alese
Încearcă
Mă duc la colțul străzii
Să cumpăr în vremuri de criză -
O mașină de tocat orgolii.
Las prăjitura cu frișcă aiurea
Și încerc să uit de ce-am plecat
Cu gândul dus într-o eroare.
Adun linii de
SM