stefan mircea c

...bun \'discurs\', mai ales lung;))...Imi par interesante comentariile ca sunt de natura feminina (poate ca sunt si eu mai feminin:D), e foarte interesant ce mai... si ai dreptate, despre iubire sa vorbim, o putem face doar de dragul subiectului - controversat de altfel. Imi regasesc experientza printre randurile tale, nu ca as fi avut nevoie de ceva confirmari la trairile mele, cred ca iubirea tzine in mod direct de manifestarea divinitatii in noi, iar ca aceasta sa se produca in modul cel mai corect si echilibrat posibil e nevoie sa ne dezbracam...de Ego;)). In modul asta acest \"fluier\" va scoate sunetele cele corecte ale vibratiei iubirii divine. A! si sa nu uit ce spunea Sri Adi Shankaracharya - \"Dumnezeu prezent ca iubire in mine, este indragostit de iubirea Sa din tine!\", ce alta prefatzare a ceea ce este iubirea sa ne mai dorim?... Mie unul imi e de ajuns atat:)...Nu stiu altii cum sunt...dar eu cand ma gandesc la Ozana cea limpede si frumos curgatoare..... Mult succes! ! !

Suferi??...

Daca tu nu...noi da!

Nu ne mai chinui!!!!!!!!!!!!!:)

PLs!

:)
De ce am impresia ca unele poezii sunt scrise atat de forțat? Nu e treaba mea... Imi vine sa rad in schimb...:) Parca te vad cum stai cu dexu\' langa tine cand scrii:) Eu ti-am mai spus odata, si te-ai suparat intr-atat incat ai sters toate comentariile...probabil ca era prea adevarat ceea ce spuneam. Poezia trebuie sa aiba un suport, si acela este mesajul. Nu vreau sa spun ca in ceea ce scrii nu exista acest lucru, in unele poate. Insa in a ta manifestare observ...te privesti prea mult din afara, din cauza asta nu reusesti sa vezi esenta lucrurilor. Iti spun tie caci ai multe poezii scrise... Si eu am, insa cu multe din ele nu pot veni pe site datorita incarcaturii emotive pe care o au. Au fost scrise demult, cand eram cam ca tine... Nu au echilibru, echilibru\' ti-l da prezentul si trairea prezentului:) Iarasi rad caci iti scriu tie... Nici nu te cunosc:) dar iti scriu... Nu ca sa obtin ceva, nu ca sa ma fac auzit, nu ca sa te fac sa te simti intr-un anume fel, ci doar pt ca asa simt. E ilar in final...romantismul... fara echilibru in interior...nu ai cum sa intelegi multe, cum ar fi arta scrisului, eu inca incerc inca sa o cultiv, dar ma las ghidat si-atat... Aici insa e ca o goana dupa poezii scrise in neant, fara nici o valoare cu adevarat reala, e ca un cerc vicios mai tot site-ul. Inainte demult, toata arta, chiar toata viata era traita in completa darurire catre divin, acum nu ne mai intereseaza decat niste goluri umplute de ganduri si cuvinte intortocheate garnisite cu tot felul de inutilitati doar ca sa ne amagim spunandu-ne ca asa suntem mai frumosi...:) Dar aceazta iluzie care este Ego, nu face decat sa ne acapareze viata prin manifestarea lui smechera... daca am putea vedea dincolo de el...Ne-am putea vedea cu adevarat, in profunzime, in realitate, si am inceta sa mai scriem inulitati premiate...:)Eminescu mai avea un pic si ajungea ca Tagore... dar acea vorba a lui ramane valabila din nefericire in cazul tau...n-o mai repet, caci o stii prea bine!

stele cazatoare lucesc pe pagina asta
:)
oare mai scrie cineva poezie pe site-ul asta?
e din ce in ce mai penibil...

Shri Adi Shankaracharya se referea la acel Te Iubesc pe care il spune omul ignorant, Omul ignorant nu poate vedea dincolo de corp si minte, iar ceea ce iubeste el de fapt este un corp organic sau o entitate mentala, ambele efemere. Nu-mi cere mie socoteala, ci sfantului!:)

citeste Vinul Iubirii de Shri Adi Shankaracharya, il gasesti la mine...

Vorbesti despre Adevar faci analize in contextul valorii lui ca si cum au fost momente in viata ta in care l-ai "experimentat"... Adevarul nu il cunoaste oricine (ca veni vorba de oamenii mediocrii) caci de aceea se numeste adevar. Adevarul este pentru cei care merita sa il cunoasca, nu este doar o piesa in acest joc al creatiei, ci este chiar insusi piesa! Adevarul in plus nu este decat unul; ceea ce iti doresti tu sau oricine altcineva sunt doar simple dorinte, caci adevarul il poti afla dincolo de dorinte. Asa cum spune si Enjoy, mai cauta! Eu iti doresc sa il cunosti si sa incetezi a te minti in acest adevar artificial pe care mentalul tau il poate concepe. Deschide-ti mintea si inima, doar asa vei putea face un pas catre El. Sunt timpurile cand toti alegem! Si timpul trece destul de repede cand il pierzi cu ganduri inutile...

nu inteleg un lucru! de ce Tao?
Ai idee ce este Tao?
Daca l-ai lua ca exemplupe Lao Tze, daca ti-ar fi maestru spiritual si nu ai purta acest nume doar ca moft, sau ca o stare de teribilism, ai scrie ceva mai dharmic, mai lipsit de deviatii de la natural... Pacat ca ai acest nickname, Lao Tze e doar pe centru, doar pe calea de mijloc, asta este Tao !

cati ani ai?:)
am inteles acum...ca nu ai inteles nimic!

karma nu este ceea ce spui sau crezi ca este, incearca sa percepi mai intai ceea ce incerci sa descrii, nu sa intelegi la nivel mental, ci sa simti in interiorul tau ceea ce se intampla cu persoana ta de ex, lucru de care nu cred ca ai vreo idee... experimenteaza viata inainte sa vorbesti despre ea, dar nu la nivelul asta limitat uman, cu mintea, ci cu inima, vei vedea atunci ca versurile tale vor avea o alta lumina, una ce staruie si aduce frumusete si zambete de bucurie

e ok, am inteles, nu vrei sa fii auspicioasa chiar daca asta insemana sa fii tu insuti!!! Intrebarea vezi tu vine aici, cne esti tu? Cu ce ai venit si cu ce pleci? Traiesti in iluzia faptului ca aceasta falsa identificare in care te complaci esti tu insuti, dar este o minciuna, un mod f. prielnic de a te minti singura, pentru ca stiu cum e, as a am fost si eu... Ma complaceam in morbiditate la un moment dat, dar am vazut cat de jos cad, cat de jos ma situez la acel nivel moral... Nu vrei sa fii auspicioasa, atunci cum te poti numi femeie, acel principiu care da lumii frumusete? Femeia da frumusete si forta lumii, dar nu sa ajunga in niste lucruri umbrite de dorinte impure, ci in locuri pline de frumusete si armonie spirituala. Ce vrei tu de fapt, ca lumea sa iti spuna, da ai dreptate? Asta este ego-ul uman care te face atat de urata... este treaba ta cum vrei sa fii, dar cred ca nu vrei sa fii asa, esti doar confuza. Fa-ti mai des introspectia, si vei ajunge la un echilibru, apoi vei intelege ca tu nu esti un gand, nu esti o imagine, nu esti un cuvant, ci esti ceea ce nu se poate exprima in aceste versuri, fiecare suntem la fel, suntem picaturi ale Marelui Ocean, de ce sa vrei sa te separi, sa fii altfel?:) Asta nu e intelepciune!

childish

cine esti tu ca cineva sa trebuiasca sa planga pt. tine? esti tu corpul?
daca ai fi corpul ce sens ar avea viata pt. tine? ajungi in pamant... Te-ai naste sa mori?
care e sensul vietii la tine?
acelasi mesaj pt. toate poeziile tale care nu te exprima decat pe tine si parerile tale privind iubirea asta umana limitata si lipsita de frumusete. Invata sa exprimi ceva, care e mesajul? Trebuie sa transmiti sfaturi si nu blah blah blah... vorbe goale

problema exista in lipsa auspiciozitatii tale, daca intelegi ce inseamna sa fii auspicios. Putini de aici inteleg ce este poezia in adevaratul ei sens, bineinteles ca te incluzi in cei ce nu stiu. Deoarece o poezie este o arta. Iar intr-o arta exprimi doar frumusete. Acea frumusete nu vine din mental ci din inima, dar nu dintr-o inima umbrita de abuzurile copilariei, de durerile si suferintele pubertatii. Ci dintr-o inima pura, lipsita de orice urma de murdarie. iar asta iti va da multa lumina cand scrii... si cand scrii, versurile curg singure, tu doar asisti la un tablou ce se desfasoara singur. Dezvolta-ti iubirea pura, deschide-ti inima si n-o lasa prada mentalului doar pentru ca asa te simti tu mai inalta, mai grandioasa!
Cel care este puternic si stie sa ramana slab, pentru acela este Imparatia Cerurilor! Tao Te King- Lao Tze

e bine daca ti-ai face o autobiografie... cred ca ar iesi cuvinte ca \"bolnava, sonata \"... Interesant cum omul stie sa cerseasca dreptul la dragoste... E trist cand vezi cum decade din propriul eu, eu de care habar nu are, deoarece nu il cunoaste, atentia este doar pe ceea ce este morbid si lipsit de frumusetea reala. Iar cei care aplauda fac parte din aceeasi sfera a afonului care spune ca el canta bine...

versuri frumoase, dar exprima moarte, ceea ce contrariaza ceea ce am spus mai sus, adica \"frumoase\". Jocul de cuvinte este frumos, pacat ca nu stim decat sa exprimam suferinta si durere, si ca nu avem nici un mesaj de transmis decat durerea si suferinta proprie... Cui ar trebuisa ii pese de noi daca nu chiar noi insine... De ce ne plangem atat? O poezie , un text literar este o arta, o arta divina, si ea exprima adevar, nu efemer, ea exprima frumusete, nu dizgratie, ea ne aduce echilibru, nu ignoranta.

Mi-aminteste de mine... Nu-i asa ca scriind iti dai sema cat de confuza, dar ce profunda pare a fi? Este mintea care prin procesele ei ne bulverseaza, desi ne complacem in asta, si spunem tare, eu stiu! Dar nu stim nimic. Intrezaresc inocenta in acel zbor, in acel albastru incipient, nu-o ucide! Mintea o ucide crezand ca ea face totul... Dar esti tu mintea? sau ce este mintea? o masa de ganduri, sau mai bine zis= fum. Am trait momentele in care traiesti... Viata e atat de confuza, dqar atat de simpla in acelasi timp, de ce vrei sa o complici redand-o in boombasticitate. De ce sa nu fii natural?? Pentru ca ne-a schimbat durerea, aici e slabiciunea.