Poezie
obsesie
îmi spăl urmele
1 min lectură·
Mediu
o ploaie
s-a născut scurgându-se pe buzele mele
pe urechile mele norii
se fac cercei
își taie drum cu o venă luminoasă
și vena mea trăiește ca o amintire de lumină
afară îngerii aleargă inebuniți pe alei
s-a rupt umbrela-dumnezeu în mâinile lor de psalmi
mănâncă păsări
pentru că au uitat zborul
în vise la mine este apă
nici cireși nu mai pot să întind mâna să iau
viermii își fac cuib sub limba mea
un cerșetor își lipește ploaia cu ziare galbene
aș vrea să plâng
acum când aripile mele au altă terminație de piele
și bat în aer
pe un ritm străin
034.621
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ștefan ciobanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
ștefan ciobanu. “obsesie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/188981/obsesieComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
NMpe mine tocmai cersetorul m-a luat de ochi... era multa lumina in sus (si apoi in vena-ti vehicul), alegand sa strabata drumul tocmai printr-un fenomen cu stropi. la acel dumnezeu punitiv m-am uitat cu teama, am tresarit ca o pasare ciugulind cirese, ingreunata de ne-zbor. si ti-am vazut dare lungi, de sange alb si aripa-ti uda care invata ritmul nou, sa nu-i mai fie strain, sa ajunga pana la sursa ploii insesi. esti tu, e aripa, e acel afara, e noul, recurent totusi, ca o obsesie...
0
ȘCemilian multumesc pentru observatie,
madalina, povestile ploii le afla doar galbenul oaselor flamande de adevar.multumesc de trecere
numai bine
madalina, povestile ploii le afla doar galbenul oaselor flamande de adevar.multumesc de trecere
numai bine
0
Nu stiu, cel putin mie mi se pare putin in plus cersetorul acela care lipeste ploaia, dar fiecare simte poemul intr-un anume fel.
Numai bine,
Emil