Poezie
barbari la pragul ochilor
poem cu plete
1 min lectură·
Mediu
când noaptea dispare
suptă ca cerneala în stilou
omul are de
urcat scări
de mers care pe unde
de iubit
de respirat
de privit la afișe
afișe ce se vor oglinzi
ce împing pereții pielii
imaginar doar
până spre marginea lumii
astfel omul vede
cum să iubească
cum să se spele pe dinți
cum să mănânce alături de cei dragi
el
vede ochii iubitei
fără pixeli
ca două oznuri
bagă mâinile în buzunar
și
își pipăie sexul
ea
vede cum ar trebui
să îi zâmbească
și
își mușcă buzele să nu zboare
când mâinile i se opresc din crescut
are impresia că nu poate îmbrățișa
mai mult
și își spune că
nu are rost să pună ulei
pe balamaua aia de la ușă
care scârțâie rău de tot
de două vieți
suptă ca cerneala în stilou
omul are de
urcat scări
de mers care pe unde
de iubit
de respirat
de privit la afișe
afișe ce se vor oglinzi
ce împing pereții pielii
imaginar doar
până spre marginea lumii
astfel omul vede
cum să iubească
cum să se spele pe dinți
cum să mănânce alături de cei dragi
el
vede ochii iubitei
fără pixeli
ca două oznuri
bagă mâinile în buzunar
și
își pipăie sexul
ea
vede cum ar trebui
să îi zâmbească
și
își mușcă buzele să nu zboare
când mâinile i se opresc din crescut
are impresia că nu poate îmbrățișa
mai mult
și își spune că
nu are rost să pună ulei
pe balamaua aia de la ușă
care scârțâie rău de tot
de două vieți
033.324
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ștefan ciobanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 131
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 36
- Actualizat
Cum sa citezi
ștefan ciobanu. “barbari la pragul ochilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/1839453/barbari-la-pragul-ochilorComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CSN-am prea citit până acum la Ștefan Ciobanu poezie de atmosferă. Aici avem așa ceva. Probabil totul începe cu imaginea nopții suptă în stilou, odată cu pătrunderea în universul cotidian al scărilor, mersului, respiratului etc. până la expandarea pielii spre marginile lumii.
El, ea... și o stare de necesitate pentru care trebuie să-ți muști buzele. Ideea cu mâinile care tot cresc, parcă tot la Ștefan Ciobanu am întâlnit-o mai de mult, deci se prea poate să-i fie acestuia un fel de motiv. Imaginea finală cu ușa scârțâind de două vieți sună a pustiu.
El, ea... și o stare de necesitate pentru care trebuie să-ți muști buzele. Ideea cu mâinile care tot cresc, parcă tot la Ștefan Ciobanu am întâlnit-o mai de mult, deci se prea poate să-i fie acestuia un fel de motiv. Imaginea finală cu ușa scârțâind de două vieți sună a pustiu.
0
ȘCcornelia, punctul pe i ma preocupa si pe mine. si daca sentimentul iti este cunpscut, cu atat mai bine. incantat de trecere
calin, asta am intentionat. o schimbare de atmosfera in poezie. iar crescutul mainilor pot spune ca este o imagine care ma \'preocupa\'. multumesc de insemnare
seara buna
calin, asta am intentionat. o schimbare de atmosfera in poezie. iar crescutul mainilor pot spune ca este o imagine care ma \'preocupa\'. multumesc de insemnare
seara buna
0
vede cum ar trebui
să îi zâmbească
și
își mușcă buzele să nu zboare
scuze ca am rupt din context, dar mi-a fost asa de cunoscut sentimentul incat am vrut sa pun punctul pe i.
raiul descris e mininat, puternic,dar..
când mâinile i se opresc din crescut
are impresia că nu poate îmbrățișa
mai mult
și își spune că
nu are rost să pună ulei
pe balamaua aia de la ușă
care scârțâie rău de tot
de două vieți
...si melancolia si...