Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

unele lucruri trec greu ca murdăria după văruit

e timpul să fiu azi

2 min lectură·
Mediu
bomboanele au timpul lor să fie supte
așa că
o pun pe asta la marginea umbrei ca reper
să știu cât timp trece
și
îmi cer iertare

muzei
căreia nu am reușit să îi găuresc inima
în punctul G
cum făceam în curtea școlii de găuream în pământ
și aruncam o monedă de 5 lei
mare cât un ochi de pirat

mie
pentru că
râcâind cu unghia se ia cel mai bine murdăria insistentă
chiar dacă există riscul să duci degetul la gură
freudian sau nu

soarelui
că l-am botezat sorin și nu merg cu el pe umeri
ca superman

celor cu care
m-am tras de șireturi
până am ajuns la șliț ca un glonț în carne

oamenilor de pe stradă
pe care îi consider niște monede
ce se rostogolesc în canale de îndată ce le
întorc spatele

/ție/

te iu
și anume
besc
chiar dacă

farmacistei
pentru anii care trec (poți să dai vina pe mine) pentru pisălogul din care am făcut halteră pentru aerul pompat în pumni la o adică pentru că doar în copilărie mingea sare până la Dumnezeu pentru ceaiul care ne va lua locul oaselor pentru gradele termometrului pe care le vom sui precum baloanele la bâlci

dealerului
care știe că
viața merge pe bicicletă că
piramidele întoarse picură mai bine că
doar la vise nu se pune subtitrare și că
a iubi nu trebuie să aibă legătură cu a visa

celei care mi-a scos
calea din talpă ca pe o liță ca pe un pai ca pe un ac de seringă ca pe un cuțit din țintă

ploșnițelor că le voi zdrobi între pleoape pe rând cu răbdarea unui mort la înviere

în final
tuturor celorlalți
bibelouri fructe sau bijuterii
pentru că
/și eu consider că e de bine/
uneori
poeziile mele par a fi scrise
de prima adolescentă
care
s-a privit în oglindă
și s-a hotărât
să își radă mustața
095.559
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
318
Citire
2 min
Versuri
56
Actualizat

Cum sa citezi

ștefan ciobanu. “unele lucruri trec greu ca murdăria după văruit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/1780200/unele-lucruri-trec-greu-ca-murdaria-dupa-varuit

Comentarii (9)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@carmen-sorescuCSCarmen Sorescu
ochi de pirat-moneda, e o comparatie inedita, dar cel mai spectaculos mi se pare finalul, rupt parca de restul poemul,neasteptat,si totusi la locul lui:)mi-a placut
mcm
0
@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu
de la sfarsit a pornit totul, ca un tavalug. acum e posibil sa fi gresit, puteam sa las doar sfarsitul ca simplu poem dupa cum bine ai vazut, dar eu zic ca este bine asa. picatura de autoironie trebuia sustinuta cumva mai mult.
multumesc de vorbe
0
@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu
multumesc. gata. altceva?:)
0
@ioan-jorzIJIoan Jorz
De un ludic grav, auto-ironic, poemul are ceva din prospețimea jocului \"de-a v-ați v-ațilea\", o prospețime a expresiei, pe care o avea Marin Sorescu, la începuturile sale ca poet. Dincolo de fardul textului, am citit un poem bun și interesant. Dincolo de masca de var am descoperit un poet. Cu amiciție,
0
@elis-ioanEIelis ioan
punctul ala G suna odios, asa...a matematica/ apoi botzarea soarelui ca sorin este previzibila/ nu imi plac supermenii eu vreau eroul meu care sa stea frumusel cu mine pe marginea trotuarului si sa mancam seminte sau sa bem un suc si , da, sa imi poata calatori cu soarele pe umeri, dar ca el, nu ca diversi supermeni /

in rest, imi place mult titlul se joaca cu noi si sigur mizeria aceea e crunta, freci la ea de curg apele pe tine, ceea ce nu e rau neapart pt siluetele noastre,

apoi imi place tonul jucaus, finaul este de asemnea original, dar prea ma plimbi mult sa ma duci acolo.

imi place si inceputul usor copilaresc, imi plac bomboanele si jocul la cu aruncatul monedei.
0
@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu
domnule Ioan Jorz, cred ca ma alaturati nemeritat langa Marin Sorescu, fie si la inceputurile lui. Va multumesc oricum pentru citire si vorbe
elis, vezi tu, fiecare cu sorinul lui si cu supermenii care ii merita. sigur, ar fi fost de preferat unul neaos care sparge seminte, dar ar fi fost fumat, zic eu. nu ca supermenii nu ar fi fumati. dar pentru mine e de preferat, mentine tonusul poeziei. daca ar fi fost o declaratie de dragoste, o spunere, nu as fi folosit pe supermenul asta.
punctul acela G are conotatie:) si nu suna matematic decat daca il iei din contecst:) multumesc de popas
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
găsesc, aici, o nostalgie a orașelor provinciale de o altă factură decât cea consacrată, una care se apropie de poezia urbană, pin topos, dar al cărei etos are ceva din vibrația crengilor de alun din care copii crescuți sub munte își făceau arcuri; în acest oraș al amintirilor, se înșirau bordurile curățate (obligatoriu) de iarbă, iar, dincolo de aceste borduri, gardurile de lemn ascunzând mici paradisuri ale copilăriei umbrite de ramurile unui \"măr dulce\", și unde, ascuns de privirile adulților, copilul nepervertit la \"bătutul bulevardului\" (Strada Mare), fie își repară bicicleta (de regulă și, ca o ironie a acelui timp istoric, \"Pegas\"), fie trage sau aruncă la țintă (pe cerucrile desenate cu vopsea pe lemnul magaziei) impresionat de proaspăta lectură din Karl May, fie crede că se va construi fizic ca și Arnold folosind pe post de ganteră pisălogul (din aluminu, de 0,5kg).

în tot acest timp, în jur se demolau case, vecinii se mutau (erau mutați) la bloc; da, s-a trăit, cum am spune astăzi, \"în direct\" un \"paradis al drestrămării\".


cu plăcerea lecturii,
Vasile Munteanu
0
@vasile-munteanuVMVasile Munteanu
erată: copiii, cercurile
0
@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu
ma bucura cand poeziile ating anumiti nervi in cititor, anumite amintiri, impresii etc. acele timpuri pot fi vazute ca o destramare a unei realitati atat interioare(trecerea spre maturitate), cat si exterioare(la mine a fost trecerea de la comunism la altceva:D). cu un aer de cartarescu comentariul tau, care imi face placere mare. aproape ca aveam impresia ca poezia va trece neobservata.
multumesc de trecere. sarbatori fericite si lumina!
stefan
0