Poezie
de-a goana oarba
fragment dintr-o respirație mai amplă
1 min lectură·
Mediu
câte tristeți ascunde floarea soarelui
câte ape nu ne amenință ca niște păsări de pradă
câte mii de trosnituri nu se adăpostesc într-o mobilă
trăim pe o câmpie unde a crescut brusc o pădure
iubito nu mai este anotimpul răstignirilor chiar dacă ne mușcă constant cuiele
și animalele de pradă au flori în loc de ochi canini vii etc etc
să ne încrustăm deci ușa mai în os cu briceagul sărutului
să cânte măduva poeziile noastre de dragoste
în orașul unde uzinele patrupede urlă la stele
trebuie să fie o fantă prin călcâiele noastre
prin care să fugim descreierați cu sângele despletit prin aer
055.649
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ștefan ciobanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 104
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 11
- Actualizat
Cum sa citezi
ștefan ciobanu. “de-a goana oarba.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-ciobanu/poezie/14004489/de-a-goana-oarbaComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Se vede ca prietene! Ai iesit prin poezia ta din iarna, infometat, asemeni animalelor si pasarilor de prada. Textul musteste in sinceritatea imaginii, este supapa idiosincraziilor tale(tristeti, amenintari, trosnituri ale trupului iesit in lumina, iubita adormita din prea multa neiubire si adolescentin alertata, "mai in os cu bricegul sarutului, sa fugim descreierati). Asemeni unui refren repetat la infinit imagini precum "...să ne încrustăm deci usa mai în os cu briceagul sărutului...trebuie să fie o fantă prin călcâiele noastre/prin care să fugim descreierati..", imi trezesc pofte uitate de vreme, precum aceea de ..."a trai"! Numai de bine.
0
cezara, catalin, si desigur nu in ultimul rand eugenia, va multumesc pentru oprire si semnele voastre. ma bucura tare. cu bine.
0
Ștefan, admir faptul că ai resurse să fii permanent proaspăt în ceea ce scrii. Ai reușit un poem incisiv ca niște colți de fiară care intră în măduvă și nu mai iese. Suprarealismul este o carte de jucat, încă... Felicitări.
0

cu drag,