Poezie

Privește-mă atunci

2 min lectură·4 iulie 2009

Mediu

\" Să-mi îngrop fața

În părul tău brun

Ce miroase

Atât de bine;

Să te țin în brațe,

Simțind căldura

Trupului tău și

Moliciunea delirantă

Ce mă-mbată

De fiecare dată;

Să observ iar

Felul aproape imperceptibil

În care nasul tău

Se mișcă ușor în timp ce

Îmi vorbești,

Absorbind fiecare cuvânt

Pe care buzele tale,

Ce-mi fac atâta poftă,

Îl rostesc;

Mă pierd

În apele ochilor tăi,

Și nu vreau să mă-ntorc;

Am uitat

Până și să-ți spun

Cât de mult te iubesc.

Aceasta este o parte

A amintirii ce ți-o port,

A felului în care

Nu pot și nu vreau

Să te uit;

Acum, însă,

Totul s-a schimbat,

Până și prezentul îmi pare

Că e trecut, iar

Trecutul prinde forță,

Ca o fantomă superioară,

Ca un spirit ce

Mă subjugă și

M-am pierdut de tot

Fără de tine.

Nu mai vreau,

Nu mai are rost

Să încerc să plâng;

Știi, iubita mea,

Ce și cât ne desparte,

Și de ce?

Nu te-am uitat

Nici acum,

Nicio clipă trăită

Nu poate să nu-ți fie

Dedicată, ție...

Da, încă te iubesc.

Timpul, alături de tine

Murea; muream și eu

Privindu-te,

Atât de ireală și

Superbă și

Departe...

Tot ce am vrut

Nu am primit;

Iar luptele duse

M-au ucis puțin

Și rănit mai mult,

În timp ce

Vipera Iubire

Sâsâia victorioasă.

Fac pași mari

În viață și în timp,

Călătoresc semi-nebun și

Nu prea conștient

Înapoi și peste

Arcade, porți dărâmate

Și socluri multe

Ale aceleiași statui -

Aceeași tu,

Cea care, fără a-mi da seama

Te-ai coborât

De pe soclurile mele

Ridicate pentru tine

Și ai plecat...

Nepăsare sau umilință?

Părți vechi din mine

Mă privesc acum,

Neștiind ce să (mai) facă

Cu mine.

De parcă eu aș ști!

Deci, încă te iubesc,

Prostul de mine;

Prostul din mine

Încă te iubește,

Tu fiind aerul

Și chipul

Și chinul

Și mântuirea

Și moartea

Lui. Și a mea...

Ani în praf s-or face

Și stele vor muri

Și nicio ploaie

Nu s-a mai confunda

Cu ale mele lacrimi -

Privește-mă atunci. \"

EtienneNoir, 26 Noiembrie 2008

012.416

Îmi place : \" Părți vechi din mine
Mă privesc acum,
Neștiind ce să (mai) facă
Cu mine.\"...
Mă întreb când aș putea sa te privesc, fiindca atunci e relativ...

Privește-mă atunci

Despre aceasta lucrare

Cum sa citezi

Comentarii (1)