Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Zvon-poezie neterminata

1 min lectură·
Mediu
E mult de-atunci cand in speranta
privind pe bolta noptii albe,
impachetam priviri si ganduri
Si printre lacrimi,printre randuri
Imi rataceam suspinul care...
Pe care-l simt si azi cum doare.
E vorba dusa prin unda barfei
ce-n floarea zidului isi sapa
doar rani culese si stropite
- cu plans de suflete lovite,
Cu rataciri si doruri multe,
Cu ei...toti cei ce vor s-asculte.
Imi spun acum cand timpul trece
ca un cutit prin rana vie
Ca-n visu\' acesta ce ma aflu,
Ca-n coltul meu ce-l umple prafu\'
N-am cum sa uit ca sunt un om,
N-am cum sa cred ca esti un zvon.
012445
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
103
Citire
1 min
Versuri
18
Actualizat

Cum sa citezi

Stanica Ilie Viorel. “Zvon-poezie neterminata.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanica-ilie-viorel/poezie/97523/zvon-poezie-neterminata

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cristiana-poppCP
Cristiana Popp
Uite un vers: timpul trece ca un cutit prin rana. E un pic teatral, dar mie personal imi place. In jurul acestui vers ai putea scrie altceva. O poezie de idee, de imagine. O poezie in care fiecare cuvant sa insemne ceva, nu sa fie acolo in plus.
Cred ca poti. Astept sa vad.
0