Poezie
zile
1 min lectură·
Mediu
alunecam pe muchia unei ploi,
ploua oblic dintr-o lebada,
despica cerul de cer,
tu adormisei cu gura deschisa
ca o gaura neagra
te inunzi, am tipat
si-am tacut
a doua zi culegeam maci de hartie
a treia zi
eram casnica
miroseam a copil
si a paine
apoi
iarba si muntii
crescand
074.614
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 51
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
stanescu elena-catalina. “zile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stanescu-elena-catalina/poezie/70021/zileComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mae,
Eu cred ca in prima zi (stim noi care) :)
\"alunecam pe muchia unei ploi,
ploua oblic dintr-o lebada,\"
apoi, \"a doua zi culegeam maci de hartie\"
pentru ca in a treia zi sa mirosim a copil si a paine.
Crede-ma, nu imi gasesc cuvintele in fata frumusetii acestor versuri...
Subscriu la cele spuse de Vasile si vad mireasa in prima zi apoi sotia in ziua a 2-a iar in a treia zi mama care miroase \"a copil si a paine\"
\"apoi
iarba si muntii
crescand \"
Multumesc pentru cele trei zile de vis, Mae!
Madim
Eu cred ca in prima zi (stim noi care) :)
\"alunecam pe muchia unei ploi,
ploua oblic dintr-o lebada,\"
apoi, \"a doua zi culegeam maci de hartie\"
pentru ca in a treia zi sa mirosim a copil si a paine.
Crede-ma, nu imi gasesc cuvintele in fata frumusetii acestor versuri...
Subscriu la cele spuse de Vasile si vad mireasa in prima zi apoi sotia in ziua a 2-a iar in a treia zi mama care miroase \"a copil si a paine\"
\"apoi
iarba si muntii
crescand \"
Multumesc pentru cele trei zile de vis, Mae!
Madim
0
... da, un poem superb ce nu mai are nevoie de celelalte cuvinte ... o steluță platinată de la mine :)
0
vasile, un intercambio din care cred ca mi-am mai castigat o zi, multumesc, cu acelasi drag
ioan, ce mai faci?
ma bucur de ti-a placut
madim, femeile stiu de ce:) te mai astept.
florin, cu aceeasi pretuire.
ioan, ce mai faci?
ma bucur de ti-a placut
madim, femeile stiu de ce:) te mai astept.
florin, cu aceeasi pretuire.
0
alice, imi e deajuns ca sunteti pe aici, fara stelute si alte metode de evidentiere.
sa inteleg ca ti-a placut.
eu, sincera sa fiu, nu ma simt chiar asa de bine in ea, mi se intampla si cu o anumita imbracaminte...
sa inteleg ca ti-a placut.
eu, sincera sa fiu, nu ma simt chiar asa de bine in ea, mi se intampla si cu o anumita imbracaminte...
0

din ce în ce mai criptică și mai bogată imagistic în metafore puternice, vii și pline de conotații nebănuite.
Probabil că voi înfrumuseața din nou realitatea sau, după cum spuneai tu, „tălmăcire și răstălmăcire”.
În definitiv, pe cine ar interesa, Mae, să spun eu ce chiar tu ai spus? Așa se face că eu cred că într-un comnetariu, mai ales într-unul în care s-a atins „esențialul”, cel mai intersant este modul în care se vede „altfel”.
Prin urmare, pentru a nu deruta prea tare pe cei care vor veni după mine, am să mă rezum să spun doar că eu văd această poezie ca pe un „imn închinat Mamei”, care surprinde sublim momentul „separării cerului de susu de cerul de jos”, al „apelor”, sublimele momente, unice din punctul meu de vedere, al trecerii de la prematernal la maternal. Evident, prin extrapolare, aidoma poate să fie descrisă Geneza, starea de creație artistică etc.
Eu am să mă rezum la a o vedea cu ochii muritorului de rând pe „Zeița Mamă” pentru care creșterea copilului este similară cu panteismul: „iarba și munții/crescând”.
Cu drag,