DEX O

obsecratie, obsecratii,s.f. - figura retorica prin care oratorul implora ajutorul zeilor sau al oamenilor- din fr.obsecration, lat.obsecratio,-onis oda, ode, s.f. - Specie a poeziei lirice (formata din strofe cu aceeasi forma si cu aceeasi structura metrica), in care se exprima elogiul, entuziasmul sau admiratia fata de persoane, de fapte eroice, idealuri etc.; (In antichitate) Poezie sau poem cu subiect eroic, cantate sau recitate cu acompaniament de lira; Compozitie muzicala cu caracter eroic, solemn; - fr. ode omofon,-a,omofoni,-e,adj. - (despre cuvinte, grupuri de cuvinte, silabe), care se pronunta la fel cu alt cuvant,grup de cuvinte, silabe etc., fara a se scrie identic - din fr. homophone omonim,(1) omonime, s.n., (2) omonimi, s.m.- 1.s.n. Cuvant care are aceeasi forma si aceeasi pronuntare cu alt cuvant sau cu alte cuvinte, de care difera ca sens si origine; 2(...) - din fr. homonyme onomasiologie, s.f. - Ramura a lingvisticii care studiaza mijloacele folosite de una sau de mai multe limbi pentru a exprima o anumita notiune - din germ. Onomasiologie onomatopée, onomatopee, s.f. - cuvant care, prin elementele lui sonore, imita sunete, zgomote etc. din natura; cuvant imitativ - din fr. onomatoée op-arts.n. -tendinta in arta contemporana care incearca imbogatirea expresivitatii imaginii abstracte prin obtinerea unor efecte optice, in functie de miscarile privitorului - din engl. op(tical) art oralitate, s.f. - 1; Calitate a stilului unei scrieri beletristice de a aprea vorbit, dand expunerii un caracter spontan si viu atat in dialogurile care noteaza particularitatile vorbirii personajelor, cat si in naratiune propriu-zisa; ansamblu de particularitati ale limbii vorbite, ale graiului viu; 2.(...)