Mediu
Gerul desenează vitralii pe geamuri,
Năprasnicul frig suflarea îngheață,
Păsările cad moarte de pe ramuri,
Pare că-n oraș nu mai este viață.
Focurile-n vetre nu mai au putere,
Tremuri și afară, tremuri și în casă,
Cu așa o iarnă nu-i nici o plăcere,
Până și copiii jocurile lasă.
Ca să mergi pe stradă e o aventură,
Oricine-i afară începe să geamă,
Chiar și răsuflarea ce-ți iese pe gură,
Vrea să stea-năuntru, parcă-i este teamă.
Copii-s gripați, nu se duc la școală,
Stând cuminți în casă-și iau medicamentul.
Soarele și-a luat concediu de boală,
Natura întreagă-și face testamentul.
Chiar și îngerașii tremură în ceruri,
Își-ncălzesc la aură mâinile de jad,
De când este Raiul, n-au fost așa geruri,
Jinduiesc cu toții căldura din Iad.
013.282
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Stancu Ovidiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 123
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Stancu Ovidiu. “INGHET.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stancu-ovidiu/poezie/60189/inghetComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CPCPCristiana Popp✓E o idee interesanta in ultima strofa, dar poezia e scrisa stangaci, fara a respecta regulile de metrica, fara un ritm interior atat de necesar. Oricum ideea ingerilor de jad e frumoasa si merita lucrata.
0