Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Zbor inaripat

1 min lectură·
Mediu
Un cal înaripat mă poartă spre infinite idealuri
Și îmi arată cum e cerul; și iarba; și marea cu valuri.
Eu îi zâmbesc și văd aievea cum pot fi toate ale mele:
Și marea cu-ale sale valuri, și cerul cu-ale sale stele.
Și îmi îndemn calul să zboare până aproape de mister,
Să cerceteze iarba crudă și-apoi să urce pân\' la cer.
Și după ce-mi culege multe, multe steluțe nestemate,
Să-mi împletească o cunună din astrele preaminunate.
Din mare să-mi culeagă valuri și să-mi croiască o rochiță,
Care să fie fermecată, îndeplinind orice dorință.
Iar soarele să se aprindă și să mă ardă cu iubire,
Învăluindu-mă cu grijă în a naturii armonie.
Dar calul se preface-n piatră și mă îndeamnă să cobor,
S-ating pământul cu piciorul și idealul să-mi măsor,
Căci doar prin muncă și iubire o să mai pot s-ajung cândva
Să zbor pe calul meu cel iute și să ajung chiar undeva.
024.519
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
154
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Sorina Moldoveanu. “Zbor inaripat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorina-moldoveanu/poezie/228874/zbor-inaripat

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@andone-gabrielAGAndone Gabriel
\"Ca sa ajung la tine, i-am zis calului:
-Gabeste...[...]
Ca sa-jung pana la tine, i-am zis vantului:
-Da-mi mana\"
Iti place mult Minulescu? Si mie!
0
@petrut-parvescuPPPetruț Pârvescu
Sorina,
iata, de aici, poti incepe ceva. e nevoie de tine si de multa munca. cu atentie si vibratia ta, sper, intr-o zi... sa re/citesc acest poem.
cu prietenie,
0