Poezie

Balada unui mort nehotărât

Recviem ...

1 min lectură·24 iunie 2014

Mediu

Haide la-nmormântarea mea, iubito,

Să vezi ce bine-mi șade în sicriu,

Mi-am pus costum și fața mi-am albit-o

Ca să mă placi și mort, nu numai viu.

Am și pantofi de lac și dric la poartă

Și foarte delicat țin mâinile pe piept,

Vreo patru babe întregesc natura moartă

Plângând teatral la trupul meu inert.

E și-un sobor de cioclii care-mi dă târcoale,

Mătuși și verișoare-mprăștie colivă

În timp ce prietenii spun vorbe goale

Și mă tot laudă de parc-am fost vreo divă.

Mă uit din copârșeu ce falsă-i lumea

Și-i aud mațele cum ghiorăie așteptând pomana,

Chiar dacă-n jur doar moartea e prezentă, culmea,

Sunt foarte vii și lăcomia și minciuna.

Te tot certam că ești lichea și tută

Atunci când eram viu și crud și rău

Dar ce frumoasă ești și lumea ce urâtă

Îmi dau seama acum și mor de dorul tău.

Nu cred că pot să stau mort fără tine,

Mi-e dor să-ți mângâi hămesit bulanul,

Nu ți-ar sta bine rece lângă mine

Așa că mai bine mă scol și mor la anul.

002.365

Sorin Stoica. “Balada unui mort nehotărât.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorin-stoica/poezie/14051757/balada-unui-mort-nehotarat

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.