Poezie

D-ra Mica

Oda aiurea

1 min lectură·10 ianuarie 2013

Mediu

Domnișoara cu picioare mici

Trece astă-seară pe la mine

Și deja în suflet am furnici:

Vine să își caute botine.

Când a mai trecut, acum o lună,

M-anunțase că-i e frig la spate

Și mi-a trebuit o săptămână

Să-mi revin din focul ei de-o noapte.

Altădată, mai spre primăvară,

M-am trezit cu ea cu febră mare

De-a trebuit s-o țin, ca să nu moară,

O noapte-ntreagă tot într-o mișcare.

Mai în toamnă, dacă-mi amintesc,

A venit sfârșită de puteri,

Abia am reușit spre ziuă s-o trezesc

Cu mii de drăgăstoase mângâieri.

În fine, în decembrie trecut

Mi-a venit pe cap că n-avea lemne,

Două săptămâni n-am mai putut

Nici măcar să mai vorbesc prin semne.

Vine acum să-și caute-ncălțări

Pentru piciorușele-i mai dulci ca vinul,

Tare mi-e că iar mănânc răbdări

Iar în loc de somn m-așteaptă chinul.

O s-o-ncalț cu palmele-mi fierbinți

Dacă tot o prind din nou aici,

Pentru că-i așa plăcut s-alinți

Domnișoara cu picioare mici!

001.292

Sorin Stoica. “D-ra Mica.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorin-stoica/poezie/14021716/d-ra-mica

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.