Poezie
Octombrie
Ceata
1 min lectură·
Mediu
E ceață peste lume,val de lapte
Muls din sânii toamnei,înnegrit de noapte,
Nori tereștri groși ca o cuvertură
Învelind un mort uitat în bătătură.
Moartă-i dimineața,rece și difuză,
Tristă-ncepe ziua,palidă lăuză,
Corbi uriași și lacomi râd în cimitire
Prevestind dezastre pentru omenire.
Cerul nu se-arată,soarele e dus,
Susul pare jos iar josul pare sus,
Siluete vagi lunecă prin ceață
Umplând de tristețe înc-o dimineață.
Ziua pare noapte,aerul e mort,
Toamna i-a produs naturii un avort,
Frigul își jelește copilul nenăscut
În nopți de-amar și ceață nemernic conceput.
E trist,e multă liniște în univers,
De-atâta ceață timpul s-a oprit din mers,
Octombrie alene se scoală și ne-nvață
Că-i vreme de tristeți.E ceață.
001.268
0