De ce nu mă las de bere

Problema-i serioasă,
Trăiesc același chin,
Că berea nu mă lasă
Ca să m-ating de vin.

Vin bărbații la o bere-
Vor să-și facă o plăcere,
Dar le pare cam sălcie
Apa de la ...berărie.

Greșeală colosală, iată
Când lucru e de mântuială:
Faci șprițul, chiar, cu apă plată
În loc de apă minerală.

Problema-i serioasă,
Trăiesc același chin,
Că berea nu mă lasă
Ca să m-ating de vin.
(Ion Ruse)

Ioane, zici tu că e similitudine, dar nu prea e. La epigrama lui Sorin Olariu, poanta cosntă în omonimia cuvântului "tăria". La tine, poanta e o imitație palidă. Încearcă ceva de genul.

Problema-i serioasă,
Nevastă, e un chin,
Că berea nu mă lasă,
Mai am puțin și... .

Problema-i serioasă,
Nevastă, e un chin,
Că berea nu mă lasă,
Mai am puțin și... vin.

Fără doar și poate că epigrama este antologică, iar poanta e în „tărie”, expresie regională, căci nu se comandă tărie, ci rachiu, coniac, whisky, tequila, rakia etc.care fac parte din lista băuturilor alcoolice specifice tari.„Tăria” l-a inspirat și pe Anastasie Stănescu, iar eu i-am dat replica respectivă, publicând-o în cartea de ricoșeuri epigramatice „În audiență cu floreta”,a.2000.

Întâmplare erotică

La bufet sau berărie
Consuma mai mult tărie;
Când ajunse la Maria
I s-a terminat tăria.
(Anastasie Stănescu)

Ion Cuzuioc:
Mărioara îl ațâță
Dezgolind nițel o țâță.
Iar Ion îi spune-n șoapte:
„Vreau tărie, nu vreau lapte”.

Poți să bei și cu căldarea –
Ziua cea mai dificilă
E atunci când termini moarea,
Și te doare rău la „bilă”.

ARDELENEASCÃ

Viața-i grea. El însuși știe
S-o înfrunte cu tărie.
Rezultatele-s mai bune
Când tăria e de prune.

(Aurel Buzgău – Cluj-Napoca)

La noi în sat, când bem Unirea
Sau Iancu, suduind din greu,
Dușmanii ne feresc privirea
Și se retrag la separeu.