Poezie

Pentru Ea , Maria mea

1 min lectură·7 decembrie 2007

Mediu

În noapte văd ades , supus

Un vis , și-același trist destin

Și-apoi cu ochii spre apus

Deschid cu ei acest festin .

Văd diminețile , devreme

Un răsărit pe cer , cu Ea

Dar în imagini de poeme ,

Mă tem c-ar fi Maria mea .

Și mai mereu , așa confuz ,

Încerc să le invit la masă

Dar mă confrunt cu-al lor refuz

Cum că-s plecat prea des de-acasă .

Să contrazic , pe cine oare ?

Părerea lor contează , cum

În nici chiar două vieți bizare

N-aș mai trăi viața de-acum .

A fost să fie așa cum spun

Doar ele știu , viața-mi dormea

Și-n ceața norilor ce-apun ,

O vreau pe Ea , Maria mea .

Și ieri și azi și mâine , poate

Să-mi fie noaptea , ziuă rea

Mi le-aș dori în tot și-n toate ,

Pe Ea și pe Maria mea .

001.549

Sorin Muntean. “Pentru Ea , Maria mea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorin-muntean/poezie/1757385/pentru-ea-maria-mea

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.