Poezie
Regrete
1 min lectură·
Mediu
Regrete
Am fost mereu în prejma ta
Și știu mereu c-am fost
Un vis ce tot frumos s-ar vrea ,
Dar trist și făr’ de rost .
………………………………………………………………
Îmi reproșez , esențial
Că lumea fără cer îmi pare ,
Deși amurgul nupțial
Îmi dă o altă-nfățișare .
De grea furtună cordială ,
Ce tremură indescifrabil
Și vrea , dar n-are îndrăzneală
Să deseneze un cer probabil .
Spre care eu să pot privi
Căderea frunzelor grăbite ,
Ce de mister se pot strivi ,
Când nu de el sunt ofilite .
Nu mai privesc în sus de mult
De teama frunzelor ce cad ,
Prefer doar ploaia să ascult
Și-ascetic sunetul să-l scad .
Din glas de păsări , și s-adulmec
Miros de praf și umed lut
Și amestecându-le să farmec ,
Un univers și surd și mut .
…………………………………………………………………..
Sunt azi , mereu în preajma ta
Și mai mereu aș vrea sa fiu ,
Nu vis frumos , sau piază rea ,
Ci înger trist și mort și viu .
001.905
0