Poezie
După 22 de ani
1 min lectură·
Mediu
După 22 de ani …
Ploua printr-un frunziș de vise
De mult apuse și uitate ,
În triste muzici compromise
Și de mai nimeni ascultate .
Și cum se scursese-un veac
De când toate-aveau amin ,
M-am așezat să găsesc leac
La mai tot acest venin .
Și-am urzit o umbră fină
Dintr-un fir de banal in ,
Ce încercând să se abțină
Tot depăna un vast destin .
Și jocul început demult ,
În care oarecând credeam ,
Am început din nou s-ascult
Fără să știu ce bir plăteam .
A fost prilej pentru durere
În gravele furtuni banale
Ce-ntr-un ocean de vieți mizere
Revin parcă mai actuale .
Părtaș am fost la multe alte
Înfrigurări de vagi detenții
Dar în toate-aceste halte ,
Nici n-am putut avea intenții .
De-a coborî ca-ntr-un pamflet
Din trenul vieții , călător ,
Un vai și-amar fără bilet
Și vieții EI , și EI dator .
Dar fost-am mai mereu furat
Și tot adesea dus cu firea ,
Dar mai nimic nu s-a întâmplat
Când dat-am ochi cu amintirea .
001314
0