sorin ene
Verificat@sorin-ene
„ntz ntz ntz”
momente dispuse marcant, nedepartajat insa. continutul permite alternative.
transferul reflexiv determina, zic eu, auto_referinta.
Pe textul:
„cântec de adormit strigătul" de Dana Banu
a avea in locul degetelor poezii, tine de privilegiu. nici nu mai conteaza rugina, devine o amintire impersonala.
iar cand si in locul poeziilor ai tot poezii, diferenta e remarcabila.
Pe textul:
„oamenii de faianță" de Vasile Munteanu
nu am reusit. nu este o carte ce se poate parcurge in atata forfota, este o carte de camera. las semn sa pot reveni asupra articolului.
citeam undeva despre autoare cum ca ar fi o feminista atipica, cu un limbaj prefabricat. imi asum riscul subiectivismului, permitandu-mi sa nu fiu de acord.
cu placerea lecturii, asadar.
Pe textul:
„Legende androgine" de heghedus camelia
Recomandatvibratile se absorb pe rand si nu in scop terapeutic.
e bine ca nu sunt accentuate confuzii, modulul balansand astfel si in zona esteticului.
Pe textul:
„Poemul dintre noi" de Carmen Sorescu
asteptarea asa, in prag.
Pe textul:
„Culoarea ta orbitoare" de Albert Cătănuș
echilibrul marcheaza semnificatiile, nu subjuga discursul. pe alocuri reperele coincid si cu propriul meu tabel interior. de aceea.
doua insignifiante obiectii si doar din punctul meu de vedere:
\"apoi_noi\" si \"langa_care\".
Pe textul:
„a se lua o noapte" de Alina Manole
nu lasa loc unei atmosfere anoste. cursivitatea stabileste confortul cititorului. sunt constructii ce nu dau impresia ca totul se desfasoara doar la masa de scris.
prefer sa cred ca nu e fictiune.
Pe textul:
„A Paris (4)" de Lorena Stoica
\"ma-ntorc sa-mi trec prin suflet convoaiele de muguri
cu gene lungi de pasari lovind în departari\"
strofa de mijloc este filonul in opinia mea.
absolut elastic, cu un ritm sustinut. celelalte parti au proria axa imprejmund cumva piramida.
cred, doar cred ca as fi ales ca inlocuitor : pleoapa-ntredeschisa, cumva frant adica.
in rest, nicio restrictie. articulezi spatiile si e de-ajuns.
Pe textul:
„Negație de primăvară" de Cristina Sirion
imaginile incluse in campul perceptiv, mentin in prim-plan efectul transformativ
ultimul vers mi-ar suna mai bine asa :
la telejurnal se anunța furtună
cerul cârpea rana
cu o stea.
Pe textul:
„Singura identitate posibilă" de Teodor Dume
- ce ardoare-o arde
si aici cel putin:
-în chipu-i ca de ceară,
cum ar putea să-i ceară, as schimba urgent.
Pe textul:
„Fanariotic dream" de Plopeanu Petrache
repartizarea arhitecturala fulguranta, chiar daca traseul stabilit pare destul de restrans.
discursul pivoteaza, inlocuieste miscarea, isi cauta echivalentul.
ilustrativ prin structura.
Pe textul:
„În căutare" de Ecaterina Ștefan
daca exista perturbatii solicitante, atunci supraliciteaza, dar sa ai deja convingerea ca se merita.
in cazul asta, nimic nu ar trebui sa creeze inhibitii dar nici prea-supunere.
viata insasi are radacini nebanuite.
Pe textul:
„flux. emoțiile sunt strict interzise" de Ela Victoria Luca
parapetul daca e insinuat, are doar rolul nesupunerii de fapt.
totul e flexibil si conectat parca la o alta dimensiune, aceea a propriului labirint.
Pe textul:
„Mai este loc între noi" de Carmen Sorescu
dialog intim articulat nevoii de replica interioara
valente multiple, descifrabile in jurul filonului
Pe textul:
„Destin înfășat" de Patricia Lidia
tatonarea puterii de a te detasa nu creaza disproportii.
emergenta dand nastere nevoii de a dedubla, de a inlocui vicisitudinile.
Pe textul:
„În cădere" de Daria Vlas
usoara apropiere dintre incolacesc / colcaie imi constrange fluiditatea.
privit in ansamblu, pare un text urban, conotatiile totusi controleaza orizontul personal.
poti fi arbitrul propriilor conflicte, subordonand jocul si lasand loc exegezei prin nemiscare
Pe textul:
„underworld" de Ligia Pârvulescu
relatie indisolubila intre desprinderea unor vibratii si redarea lor.
un text plin de sensuri, fara eforturi interpretative, univoc si deopotriva reflexiv.
Pe textul:
„Valuri" de Vasile Mihalache
apar tot soiu\' de figuri geometrice.
o experienta sau chiar experiment ce lasa impresia unei laturi cu tenta autobiografica
reflectie a copilului din tine ori a strainului pe care incerci sa il cunosti/recunosti.
impresie de necesitate si includere analoga. asociere prin asemanare.
Pe textul:
„text" de Albert Cătănuș
plecarea ori macar intentia ei lasand loc observarilor particulare.
fara reformulari, fara intrebari suprapuse.
plecari evantai cu inima pusa la pachet.
poate ca si intentia dublului inteles.
Pe textul:
„Ultima plecare" de Carmen Sorescu
