Sorana Petrescu Felicia

Cu siguranta a ajuns ploaia, in locul tau, stropind pamantul, in semn de binecuvantare, de purificare a unui suflet ce si-a luat zborul... a ajuns ploaia frumoasa si trista, ploaia de cuvinte din poezia ta.
Dumnezeu sa-l odihneasca.
Toate cele bune,

Sorana

... un zâmbet :)

O combinatie aparte intre fragilitatea interioara, in transparente, expuse-n zidul ghetii, si puterea salbatica si primara a furtunii, din afara, cu care pare a fi in lupta, eul liric. Foarte frumos...

Sinceritate... da, intr-adevar. Stiu la ce te referi... chiar ieri am scris un text pe aceasta tema. Despre felul in care ne mascam defectele si lipsurile in cuvinte alese, in incercari de-a falsa propriul sine, deghizandu-l in fel de fel de forme... fara fond! Si asta cam asa e, o facem cu totii, la un moment dat. Din pacate...
Daca este vorba de orgoliu, sau vanitate, sau pur si simplu din dorinta de recunoastere, de glorie, etc.. motive putem gasi multe... dar, in realitate, totul se reduce la un singur lucru, primordial - si anume, pierderea, ratacirea de sine. Pentru ca aceasta este boala principala, care ne afecteaza si ne imputineaza sufletele. Boala care imbatraneste urat copilul din noi, din fiecare...
Dar ce sa-i faci?! Asta-i viata. Si ne ramane totusi posibilitatea de-a ne straduii sa revenim la esenta, sa fim cu adevarat noi, in ciuda tuturor obstacolelor. Pentru ca eu totusi cred, simt, ca ne-am nascut buni, dar am devenit rai.

Multumesc pentru sugestii Mihaela, am tinut cont de ele. Voi mai lucra, la acest text, ceva mai incolo.
_ _

Catalin,
Ma bucur ca n-ai disparut de la \"orizontul\" trairilor mele, inca prea timid si modest incercate-n cuvinte.
Si eu am mai trecut prin textele tale... recitind unele dintre ele, in asteptarea altora noi.
In privinta luminii, nu-ti pot spune inca, sigur, daca am gasit-o sau nu. Probabil ca am ajuns doar pe o cale mai apropiata de cea care m-ar putea conduce sprea ea. Una mai apropiata, dar nu inca ACEEA. E un intreg labirint o asemenea cautare. La fel de flexibil si schimbator ca si vremea (din ultimul timp). Parca totul se tine il lant... uneori am senzatia ca mai degraba as fi purtata de vreo suflare universala, ce ne cuprinde pe toti in miscarea-i sacadata, decat ca mi-as controla singura propriul drum. Dar cred ca un soi de liniste provine intocmai din ideea de resemnare, de acceptare a tuturor \"neintelesurilor\" care obisnuiau odata a ne chinuii cu misterele lor, mult prea, intrigante.

Multumesc!
Te mai astept pe aici... si pe tine Mihaela! :)

Cu bine,

Sorana

Multumesc pentru comentariu si trecere... si pentru steluta... pentru intentie!! :)
Te mai astept! :)

Sorana

Multumesc, Andreea.
Si eu iti urmaresc scrisul. De la-nceput ai fost una dintre autoarele mele preferate, si inca mai esti. Chiar ti-am printat unele texte, ca sa le citesc mai atent in timpul liber.

Multumesc pentru trecere si pentru timpul acordat,
Toate cele bune,

Sorana

Un poem adevarat in adevaratul sens al cuvantului. :) Superb!!
...Mai ales ultima strofa. Felicitari!

Mulțumesc Madalin si Ioana, ma bucur ca va placut.
Va mai astept,

Sorana

Mulțumesc frumos pentru informație și sfat, Andu. Am să țin cont de ele. Te mai aștept!
Toate cele bune,

Sorana

Okey, Catalin. Nu stiu sigur daca e voie sa scriu adresa aici, pe site, dar sa-ncercam:

poze: http://www.pbase.com/sensitivedancer/sorana4mj

picturi: http://www.pbase.com/lonelybird/myart

In principiu e doar cu poze, si picturi de-ale mele.

Anda,
Minunat mod de-a-mi percepe textul. Ai transpus, în doar câteva cuvinte, esența sa.
Mi-a făcut multă plăcere să-ti citesc comentariul. Mulțumesc, te mai aștept ! :)

Toate cele bune,

Sorana

Prea multe chipuri? :) Prea multe poze, vrei sa spui, pentru ca el, chipul, este unul si acelasi...
E un obicei de-al meu sa-mi tot schimb la poze. Si nu numai aici, ci si pe msn, pe site-ul meu etc.. Aproape zilnic, cred ca mai mult din plictiseala. Sau, cum ma caracteriza profesoara mea, de matematica, din liceu: Sorana = Alungati monotonia! :)

Imi imaginam eu ca acesta va fi raspunsul... reiese defapt din textele tale, poate in acelasi fel in care reiese si din ale mele.

Cate chipuri am? .. Adica?
Dupa cate stiu eu doar unul singur :)... acum depinde si de cat de \"metaforica\" a fost intrebarea...

Mulțumesc, Nichita!! :)

Frumos !
Imi place ideea poeziei. Am folosit-o si eu (aproximativ)intr-unul din textele mele:

http://www.agonia.ro/index.php/personals/84756/index.html

... ti-am lasat adresa, poate te intereseaza sa-l citesti.

In rest, toate cele bune, si bine ai venit! :)

Sorana

Felicitari! Mi-au placut mult poeziile tale. Mai ales \"POEM INTERZIS I\". Nu l-am rostit, si nu-l voi rosti, cu toate ca miezul dulce-amar al subiectului a fost deja gustat si rostit pe-atatea si atatea buze. Noroc insa ca, un intreg deplin (NOI), nici un incepe, nici nu se sfarseste niciodata... Ramanand astfel, rostit, sau nerostit, o sursa infinita de inspiratie.

Te voi mai citi !

Toate cele bune~

Sorana

...uneori un simplu zâmbet le spune pe toate! :)

Multumesc Florin, :)

Nici nu stii cata placere mi-a facut sa-ti citesc comentariu. M-am bucurat mult de reactie. Speram sa mai intalnesc fani de-a lui Michael si pe aici. Ca doar suntem printre artisti, nu?! :)

Mersi frumos si pentru adresa. Din pacate yahoo-mesengerul meu nu mai functioneaza de ceva timp. In schimb am MSN. Adresa mea e: yourlonelybird@hotmail.com (...and by the way, ai auzit de cantecul “Lonely Bird” ? – an unreleased one ... Eu n-am reusit inca sa-l gasesc nici unde, stiu doar ca exista, dar in orice caz, citindu-i cartea “Dancing the Dream” – SUPERBA, apropo !! – am ajuns si la proza aceea scurta: “Two Birds”... si de atunci incolo am facut un fel de obsesie pentru cantecul acela. :) Pentru ca banuiesc ca are legatura cu subiectul povestirii.

:)

Multumesc, inca o data, si toate cele bune !

Sorana

Tristă ? Da, este tristă. Și poate că într-adevăr dă în patetic. Dar cum altfel, din moment ce subiectul este tocmai căderea în extrema \'artistului fanatic\'. Îndrăgostit de propria-i operă, care într-un sfârsit ajunge a-l acapara, a-l înghiții într-nsa.
Patetic, poate... dar nu cred că și imposibil.

Mersi, încă o dată, pentru comentariu și trecere.

Sorana