Solamira

Ai dreptate, culmea paradoxului sa gresesti propria poezie, nu? Insa nu stiu daca varianta (mea) corecta e cea asteptata. :)Cu multumiri.

Era pe undeva o discutie daca moartea poate fi si frumoasa. Oricum, poezia este, deci voi mai poposi :)

Frumoase poeziile tale, dar foarte triste...insa,daca asa simti, acestea sunt primite :)
Dear somebody, citindu-ti comentariul,
mai c-as vrea
sa mai citesc ceva.
Nu vrei sa vii printre cei vii?

Oare exista un singur mod de a vedea moartea? Un moment am vazut-o frumoasa. Un alt moment poate sa doara. Glumind, as spune ca moartea (sau felul de-a o vedea) e si o stare de spirit. Cat despre pareri...:) ma bucur va sunteti aici si le exprimati.

Da, exista o anumita o tristete in poezie, dar o tristete calma, o impacare cu experiente de care nu putem sau nu dorim sa fugim. Sincer,prin imaginea mortii ca iubita aceasta nu mi s-a mai parut atat de inspaimantatoare. De altfel, dupa ce-am scris poezia am suras :)