Poezie
Glasuri
1 min lectură·
Mediu
Lipesc urechea de pământ
Și-aud durerea mormintelor străbune
Cum jalnic mă imploră să mă alătur lor.
Mă ridic,
Încet mă scutur de țărână
Și mă gândesc cu groază
De unde știu atâtea despre mine -
Dac-ascultam măcar încă o clipă
Aș fi aflat cum mor.
013.051
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Platon Alexandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 45
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat
Cum sa citezi
Platon Alexandru. “Glasuri.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/platon-alexandru/poezie/133666/glasuriComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Era pe undeva o discutie daca moartea poate fi si frumoasa. Oricum, poezia este, deci voi mai poposi :)
0
