Lipesc urechea de pământ
Și-aud durerea mormintelor străbune
Cum jalnic mă imploră să mă alătur lor.
Mă ridic,
Încet mă scutur de țărână
Și mă gândesc cu groază
De unde știu atâtea despre
Ieri noapte mi-a bătut la geam un zeu
Și m-a întrebat cât e ora.
N-am mai putut rezista:
“Dă-le zahăr, dă-le ceapă, dă-le ulei,
iar acum nici ora n-o știți?
Parcă sunteți niște gospodine
