Poezie
Patimile după Don Quijote
1 min lectură·
Mediu
Aseară,țârr...la telefon
Eram gripat,mă luase valul
Răspund cu-o voce de bon-ton
Și,cine crezi,chiar Don Quijote
Vroia să iși adape calul
S-a rătăcit venind spre mine
Prin niște mori de vânt ruină
Lui Sancho Pantza nu-i e bine
Stă pe un deal și șapă via
Da are sufletul rugină
L-am invitat la mine-acasă
Nu cunoștea toponimia
Ne-am intâlnit pe o terasă
Am comandat vreo zece beri
Iar pentru cal o tămâioasă
Și-am stat o noapte la taclale
De adormise bietul cal
Am povestit și-am pus la cale
Să mergem mâine la un bal-
De și-o mai incăpea in zale.
012.930
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- smedescu ioan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
smedescu ioan. “Patimile după Don Quijote.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/smedescu-ioan/poezie/178223/patimile-dupa-don-quijoteComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
pe Rosinante insa a adormit-o tamaioasa.Pot sa vin si io la bal?