silviu vasile

\"O pătură de cer pufos
dezvelea pământul.
Soarele își făcea siesta
la orizont.\"

în acest fast complex, undeva se face trecerea spre dimensiunea sufletului. norii sunt visele noastre. soarele este tărâmul \"celălalt\": veșnicul cel ce dă viață.

\"Perne de aer
se ridicau în văzduh.
Ciripituri înalte
coborau din copac\"

fiecare iubire poartă un alt nume, spațiul vital. atmosfera este animată de urcări și coborâri, de comunicare prin sentiment între cele două planuri.

\"Treceau diminețile
și nimeni nu întreba încotro…\"

timpul nu mai curge liniar, trecerea lui copleșește sensul firesc al lucrurilor, privirea rămâne în suflet.

mi-a plăcut foarte mult.
s.

scara se roade, se macină si se transforma in faina... praf. Jgheabul suna cam urat, dar nu am gasit altceva, cum poti coborî daca nu de pe un jgheab, e si termenul pentru sortarea pietrelor de anumite marimi, alături de site, am urmarit mai mult o imagine vizuala. Ideea că ești bine primit undeva după care accesul îți este îngrădit; și parcă tot univesul pleacă de lângă tine tot mai departe rămânând amintirea unei iubiri nobile.
multumesc.

O soluție ar fi vânzarea sau închirierea... și la ce mă refer: mai zilele trecute mă plimbam cu soția prin oraș, mai precis pe trotuar, când din spate un individ cu mașină frumoasă (super! marfă! beton!) claxona de zor și îmi făcea diferite semne a căror conotație e lesne de bănuit. În mintea mea m-am gândit că probabil individul nu are 18 ani și de aceea merge pe trotuar, considerându-l minor am decis să tratez semnele lui ca pe o chestie minoră … am continuat nestingherit să merg pe trotuar, dar el, încurajat de lipsa mea de reacție, a oprit mașina, s-a uitat îndelung și dușmănos la mine, mai să mă răstoarne cu vârtejul din privire. A urmat un schimb de replici, la care eu, observând că mașina lui e plină de hăndrălăi, mi-am văzut de treaba mea și m-am plimbat mai departe. Dar nu înainte de a-i reține numărul, și anume al mașinii. Ce mi-am zis... dacă îl mai văd cu mașina parcată... mai că în loc de în față aș da în spate și ți-aș face bucuria să te înveți minte să mai claxonezi pietoni pe trotuar. Dar parcă mi-e milă și de mașina mea, la o adică îi dau lui asigurarea, dar tot mă costă să o repar pe a mea. Așa că domnule Nanu iată soluția... un anunț la mica publicitate. „Vând (închiriez) autoturism perfect pentru ocazii speciale... răzbunat vecini, obligații, dușmani, prin tamponare, preț convenabil... din față (spate) 150 Eur, din amândouă 300 Eur.” Ce mai rămâne după tamponare, adică blocul motor, bateria, pompa de frâne etc. se dau la dezmembrări...iar restul se dă la fier vechi și în felul ăsta scoateți pe puțin 500 de euro și mai faceți și un bine. Așa nu vă costă nimic, ba ștergătoare, lichid de parbriz și altele nici nu mai e cazul, iar benzină... un litru maxim...nu mai mult. Singurul lucru care ar costa ar fi asigurarea, dar nu e o problemă, din câte știu, se poate face asigurare și pe o lună de zile, numai bine cât să găsiți clientul. Cu 500 de euro și cu ceva mărunțiș vă recomand o excursie de câteva zile cu familia... și astfel toată lumea va fi fericită.

un pic fortat da, un pic previzibil. am incercat sa pastrez ritmul, respiratia poticnita a unui infarct sentimental si poetic... in esenta destul de simplu.

Poate ar trebui sa-l citesti...pe el textul.
sorry

Poate ar trebui sa-o citesti unuia dintre părinții tăi, cu siguranță ar zâmbi. Acum să nu mă înțelegi greșit, poți să-l citești amândurora...
Pentru mine sunt atâtea amintiri în toate cuvintele astea. Aveam cât sora ta, când se vindeau pufarine... și era o coadă de 50 de persoane. Stateam cu fratele meu mai mare la rând pentru că se vindeau doar trei pungi de persoana. L-am intrebat atunci, cum ar fi daca ai putea cumpăra nu 3 pungi... ci 100 de pungi ! s-a gândit câteva clipe și a zis. Fain!!! După o vreme nu s-au mai găsite de loc pufarine. Doar pufuleți cu doi lei șapteșcinci... din ăia puteai să iei mai mulți. Cu cinci lei îți luai o pungă de pufuleți si o frucola. Înainte de a desface sticla, trebuia întoarsă cu capul în jos... să se amestece...frucola depusă pe fundul sticlei... ei amintiri...

Catelus cu par maro
Fura Kent si Malboro.
La munte si la mare
In orice-mprejurare
A venit vacanta
Cu trenul din Franta
Buna Y…buna X
N-ai sa-mi dai te rog un pix ?!
Pentru ce ?
Ca sa-mi cumpăr Argimix !
Trecea un prinț călare
Călare, călare…călare.

comandamnt de unitate - șnur albastru
comandant de detașament - șnur galben
comandant de grupă - șnur roșu
toboșar, gornist..port drapel
teneși drgășani, brigăzi artistice...nekermanuri
album duminical
gala desenului animat
cascadorii rasului
eva kiss

Foaie verde măr domnesc
Ãștia pân’ nu se porcesc
Și nu ajung la judecător,
Nu dorm noaptea-n patul lor.

Am văzut la știri cum Vadim Tudor îl face pe Gigi Becali, printre altele, și infractor…

Foaie verde de pelin
Parcă a înnebunit Vadim
Și l-a apucat damblaua
Pe Nea Gigi de la Steaua.

din imprudență am trimis commul de 2 ori, odată cu șareta și odată cu faxul care am înțeles că s-a reparat în cele din urmă că era în garanție și a fost schimbat. Sincer imi pare rau.

În urma sesizării dumneavoastră, noi am înaintat deplângerea dumneavostră spre organele noastre tulele și de acolo la duminica în familie, unde doamna Mihaela a adus niște militari toți unu și unu, ziceai că sunt scorpionii roșii cu care s-au bătut Rambo și Stalone, care au promis sub jurământ că toate materialele care au rămas și nu s-au deteriorat de acum câteva luni de când tot făceau ei dutevinouri cu elicopterele la zonele calamitate, vor ajunge și la dumneavoastră, însă nu cu elicopterele pentru că acum nu o să mai vină televiziunile și deci nu mai are nici un haz. Dar îmi permit să vă dau un sfat dezinteresat, dacă aveți prin comună vreun exorcist, cu siguranță au să tabere cu toții acolo, chemați și o ambulanță și veți deveni personalitate că e verificată treaba. Dacă nu aveți, poate găsiți vreun bădie care să știe să cânte din frunză melodia lu’ adi de la vâlcea, supărat sunt Doamne supărat, și poate atunci va veni de unde nici cu gândul nu gândiți, un ajutor din top 300 capital, dar nu de la ăla cu mustăcioară și cu domeniu de vânătoare, nici de la ăla cu vapoare ci de la un român care și-a luat numele de la cartea lui eugen barbu de la vrancea… tripleta de out… unde arbitru’ a fost de vină, neindicând corect punctul fix de la 16 metri.
Răspund de asemenea cu o mare mâhnire în regiunea ființei mele, deoarce în urma promisiunilor repetate că voi primi ca atenție un purcel de lapte acest fapt nu s-a întâmplat ba aș putea spune dimpotrivă, motiv pentru care eu personal am încetat lăudarea comunei Pleșca superiorilor mei, că poate vă va veni mintea de pe urmă a românului și veți înțelege odată pentru totdeauna că lanțul trofic al puterii trece și pe la mine în drumul ei de la prefectură la primăria Pleșca chiar dacă acum ei s-au dat de sanchi apolitici. Când ne-am revăzut în toamnă ați promis că îmi trimiteți cu aro primăriei ceea ce ne-am înțeles, însă așteptarea mea nu s-a concretizat în fapt. Să nu vă aduc aminte, cum ați cerut dumneavoatră sprijinul partidului, când contracandidatul dumneavoastră a dat de băut la bufetul din sat, manipulând astfel în mod grosolan bazinul electoral al comunei, de a trebuit noi să aducem pe Fuego și pe Mitoșelu la o serbare câmpenească cu mici și bere pe banii partidului de ați câștigat primăria. Dar tare îmi este domnu’ primar că dumneavoastră nu sunteți om de comitet și acum cu inundațiile astea cam săriți în altă barcă, dacă mă înțelegeți ce vreau să spun și vă cam dați cu ăilalți. Așa că considerați ca pe o luare la cunoștință a ceea ce v-am replicat la circulara dumneavoastră, pe care nici măcar nu ați scris-o dumneavoastră, nesinchisindu-vă de partidul care v-a făcut om, că ne-au ajuns și nouă la urechi cam ce se întâmplă prin comuna Pleșca. Pentru o revenire în matca partidului cât mai rapidă și mai sănătoasă … că nu mai pupați fonduri europene câte zile oți avea. Și ca o sugestie, mai puneți mâna pe manualul de limba gramatică clasa a 8-a și mai învățați de acolo pentru că scrisoarea dumneavoasta lasă mult de dorit în această privintă.

O casieriță a predat banii
A pus frumos restul de bilete
În sertar
L-a închis
Și-a luat paltonul
Poșeta, basca ei din păr de oaie
Și a plecat în stație la troleu’
.....

Unde este sufletul autorului în toate aceste cuvinte ? unde-i substratul, unde-i munca de lămurire ?! unde sunt chinul și zbaterea ?!
Așa că întreb și eu ... Adică zău !
Unde mergem ?! Boieri dumneavoastră ?!

mult m-au bucurat versurile tale.

\"orchestra te-asteapta
hai vino si intra in hora
si-o sa privim dupa ce-om juca
si-om bea o cana cu vin
cum zboara cocorii\"

mi se pare că aici ai prins esența acestei poezi. starea de disoluție sufletească este oprită prin chemarea la viață, la ceea ce pulsează si prinde culoare: hora, privirea indragostitilor si cana de vin, care face trecerea intr-un plan înalt.

\"nu mai fugi
in soapta am sa ma rog
moartea sa ne nasca gemeni.\"

aici imi place cum se oprește întregul carusel, pentru a lasa timp si loc rugăciunii, pentru o viață dublă într-una.
placut si profund.
s.

Multumesc Camelia. Cred ca in viata intotdeauna ramane un nod nedesfacut, un cantec neascultat si un cuvant nespus. Si poate ca asta e rostul nostru, sa incercam sa descoperim ceea ce e dincolo de acel cuvant nespus.
s.

Cu un lup în fruntea țării
Nu piere fondul cinegetic;
Dar cu iepurașul mării
Intră-n faliment sistemul energetic.

Chiar a fost o seara speciala la Casa Pogor, mi-a placut cu adevarat. Alma s-a descurcat foarte bine cu organizarea. Mai baraia cate un microfon, mai uita cineva sa-si puna fesul, mai pleca Spiridusul... dar a fost frumos. Mos Craciun a fost original (nota 10). Cat despre \"rulada\", trebuia sa fi fost acolo... sa o \"gusti\". Am plecat cu autograful domnului Nanu si al domnului Munteanu si cu o bucurie in suflet.
s.

Fără să fiu rău, parcă m-am cam săturat de 1 Decembrie la Alba Iulia, de taragotul lui Farcaș, de Mos Nicolaie Furdui Iancu cu același \"Noi suntem români, noi suntem români... noi suntem aici pe veci stăpâni!\". Parcă aș vrea ceva mai multă destindere pentru mine, pentru familia mea. Parcă m-aș simți mai român dacă aș ști că banii mei munciți cu greu și dați cu prisosință pe impozite directe dar mai ales indirecte, nu se pierd prin cine știe ce găuri negre ale economiei, nu se acoperă nu știu ce falimente de la bănci și fonduri de investiții. Parcă m-aș simți mult mai român dacă nu mi s-ar zbate în ureche permanent ritmuri de manele, dacă n-ar fi atât de multă mizerie între noi ... în noi. În fine, dacă ar fi să-ți ...„doresc eu ție, dulce Românie!” ceva, ar fi un ger năprasnic să înghețe toate putregaiurile și un foc cumplit care să le ardă. Atât. În rest, la mulți ani !
s.

Multumesc pentru bravo si pentru ca te-ai oprit la pagina mea. Pana la urma, poezia nu apartine acestei lumi decat in masura in care stim sa o transpunem in cuvinte. societatea ne impune o \"inchizitie\" a cuvintelor, cu greu ne rupem de cotidian si evadam aici in acest spatiu virtual.
cu drag
s.

sunt in iasi in decembrie, asa ca am sa vin cu mare drag sa ne cunoastem.
s.