Poezie
Ultima mea iubire notabilă
1 min lectură·
Mediu
Toate acele coborâri și urcări
De la, spre, bucățica mea de cer
Pe scări și pe jgheaburi
Ce de atâta timp se rod
Și devin făină
Mă obosesc îngrozitor,
Mă chinuie pasul când sub mine simt
Convins – golul, hăul ce se cască
Propria mea greutate
Puțin susținută
De bucata de scară
Vie, respirând
Ca un adevărat miracol.
Și umbra creștetului meu
Sus-luminată se leagănă
Pe o bucată de jgheab
Dusă de ploaie.
Spinarea mea îngrămădită
Pe această strâmtă cărare,
Viteza prea mare,
Privirea mea sfioasă
Când trec printre nori
Ca printre niște perechi de clești
Gata să mă sfărâme.
Și-n urmă...
Cerul - ultima mea
Iubire notabilă.
023680
0
Cerul - ultima mea
Iubire notabilă.\"
din punctul meu de vedere, finalul, ca si titlul poemului, are forta, da valoare intregului text.
ce m-a incurcat pe mine, ca si cititor, a fost cuvantul \"faina\". nu i-am inteles sensul, m-a scos din \"peisaj\". as mai incerca sa scap de anumite elemente de legatura: de la, spre, repetitia \"pe\"...si \"jgheaburi\" din prima strofa, cu inteles pus, dar atat de inestetic imi pare. in rest e ok!
o alta strofa remarcabila ar fi, dupa parerea mea:
\"Și umbra creștetului meu
Sus-luminată se leagănă
Pe o bucată de jgheab
Dusă de ploaie.\"