Poezie
Cu geometrii rotunjite pe trup
1 min lectură·
Mediu
Nu mă mai chema la locurile făgăduite,
Port în gânduri lumina uitată pe drumuri
Prin care nucii nu vor mai fi loviți
Și poate o să rodească cu spor.
Ploi dese și bogate peste pământul saturat,
Vânturi și nori bezmetici pun stăpânire pe oameni,
Nopți de plumb respiră a moarte,
Doar surâsul femeii venit din nemărginire
Cu geometrii rotunjite pe trup
Mă locuiesc în unghere ce nu le știu.
Și verbele mă cuprind în fapte nedeslușite,
Și cine te va aștepta la poarta suspinelor
Unde înfloresc speranțele și credința în viitor
De îți strig numele în fiecare dinmineață
Și nu se poate să nu vii odată cu razele soarelui,
Să mă scapi de tristețe și de neîncredere.
Îmi vei crește puterea și hotărârea de a învinge,
Toate vicisitudinile care răspândesc teamă vor pieri
Și odată cu tine se umple casa.
011.710
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Cu geometrii rotunjite pe trup.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14147597/cu-geometrii-rotunjite-pe-trupComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓„Surâsul femeii” iubite genuin, spontan și autentic „vine din nemărginirea” iubirii, iar în trupul ei intuiești „geometriile” perfecte ale nurilor, fiindcă atunci când iubirea conduce omul, „vicisitudinile” și resentimentele dispar.
0