Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Setea sărată

1 min lectură·
Mediu
Ea era plecată
unde florile au cearcăne colorate
și lăcrrimează cu arome amare
sărutând diminețile cu rouă,
urmează să sosească-n amiază
de pe cărarea cu cireșii copți
c-un surâs visător.
Chiar dacă vara nu mai e vară
și setea a devenit sărată,
iar cerul gurii o cupolă uscată
smălțuită fibros,
prinde pe margini sunetele
și ele cad în ispită,
privesc femeia cu alți ochi
de sub genele aspre.
012.956
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
68
Citire
1 min
Versuri
15
Actualizat

Cum sa citezi

Silviu Somesanu. “Setea sărată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14124337/setea-sarata

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
„Setea’’ de a crea are apetență către dorința de autoperfecționare și autodepășire în creația care rezistă criticilor și exegeților numai dacă se aglutinează de ea valoarea.
La „marginea sunetelor’’ se află disonanța, pe când în miezul lor se întrezărește eufonia.
0