Poezie
Genele acoperă cearcănele lunii
1 min lectură·
Mediu
Învăț să despart în silabe gândurile trădătoare
ca pe liniile de cale ferată când ocolesc vântul
când n-am ce să învăț îmi afum degetele
cu o țigară tare din foi,
tăcerea îmi fură timpul din plictiseală
și dau în somnul morții trecute.
Fibre subțiri mi se țes în pânza ochilor,
pe margine genele acoperă cearcănele lunii,
doar buzele înverzite
te așteaptă pe patul cu așternuturi mov,
să-l trzești din letargie.
Uită toate înfrigurările ascunse,
pune gura pe vorbe să nu fie șoptite
și lasă-mă să alunec încet pe umerii goi
ca o umbră hăituită de lumina adâncă
ce-mi urcă în valuri prin trup.
013.137
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silviu Somesanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Silviu Somesanu. “Genele acoperă cearcănele lunii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14102221/genele-acopera-cearcanele-luniiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓''Lumina adâncă îți urcă în valuri prin trup'', umplându-ți golurile și destrămând tenebrele, atinge ''gândurile'' leneșe și le preface în gânduri active, transformând letargia ''plictiselii'' în dinamicitate, și ''tăcerea'' în febrilitate creațională, căci gândurile active vorbesc, iar cele pasive tac.
0