Sari la conținutul principal
Poezie.ro
SS
Silviu Somesanu
@silviu-somesanu
Poezie

Noaptea cât metafizica iubirii

1 min lectură·
Mediu
Lumina alunecă pe gleznele tale,
înflorește nuferi sub tălpi,
ochii privesc tăcuți apa
peste care treci cu surâsul subțire
ca o trestie legănată de vânt.
Noaptea cât metafizica iubirii
îi pune pielea pe băț întunericului,
bătut cu el cerul se scutură
de stele ninse, căzătoare.
Îți cuprind cu mâinile, mijlocul
din care vrei să zbori ca o pasăre
înmiresmând văzduhul curbat
cu sunete de bucurie
nemaiauzite.
În lipsa ta niciun cântec nu voi auzi
doar așteptare îngropată-n tăcere.
012.328
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
78
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Silviu Somesanu. “Noaptea cât metafizica iubirii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-somesanu/poezie/14058675/noaptea-cat-metafizica-iubirii

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@bodea-diana-mihaelaBMBodea Diana Mihaela✓
Gasesc o sensibilitate aparte in textul tau liric. In acest sens mi-au atras atentia doua imagini: lumina care infloreste nuferi sub talpi si inmiresmand vaduhul curbat. Totodata, mi-au mai placut foarte mult si "ii pune piele pe bat intunericului", e aici o trimitere la un fel de umor popular, la ceva ce tine de o intelepciune sanatoasa, de haz; "sunete de bucurie nemaiauzite" - aici imi place sinceritatea bucurii, lipsa de discretie in exprimarea starii (adesea am gasit prin poezii ba o bucurie discreta, ba o bucurie asociata cu imagini sumbre, prea moderne).
Finalul e firesc, dar uimeste printr-o tristete si asumarare pline de seriozitate, de ceva similar cu incapatanarea.
0