Poezie
tot mai tarziu
1 min lectură·
Mediu
mai lasa-ma putin,
atat cat sa pot sa respir un petec de cer,
atat cat sa urc un munte de pe luna,
cat sa inteleg un mic mister
si apoi vom fi impreuna.
mai lasa-ma te rog
sa ma dezobisnuiesc de mine,
sa invat sa traiesc fara dureri omenesti,
binele sa il fac sa fie amar de-atata bine,
apoi voi veni ca sa vad unde esti.
mai lasa-ma odata-n pace!
tu nu vezi ca eu nu mai stiu,
tu nu vezi ca eu nu mai pot?
si pe deasupra e tarziu...
si e degeaba...eu socot...
012.506
0
BG