Poezie
omenește posibil
1 min lectură·
Mediu
pământul meu nu e rotund
în cădere
s-a ghemuit speriat într-o lacrimă
și îmi cere
să-i răspund
nu spun nimic
privesc prin el
departe
poate că viitorul e un copil
purtându-ne pe fiecare-n parte
într-un plic
apoi
doar Dumnezeu știind
ziua și ceasul
se întâmplă
ca acel copil să-ndrepte pasul
înspre noi
se face liniște
e-atât bine
desprins de propriul bulgăr de pământ
să poți dormi
oricât
doar tu cu tine
024.034
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- silviu dachin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 71
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
silviu dachin. “omenește posibil.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silviu-dachin/poezie/13988149/omeneste-posibilComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SDnu-i rau daca e bine:) multam de comentariu!
0
Mi-a fost bine aici în pagina și gândul tău!:)