complot

nimic, nici măcar starea, doar o ascuțire de creion... apoi glisare, glisare, pe lângă, din / înspre nimicnicie. nu agreez așa texte, dar dacă e să rămână în vreun fel ca poezie, aș scoate și-ul din versul 7, prima strofă, înlocuindu-l cu o virgulă, sau aș elimina ultimul vers din aceeași prima strofă, păstrând și-ul din versul precedent. apoi mai e acel complicat simplu al situației, care mi se pare prea întortocheat.

e o poveste simpla in tot textul asta.drept e, se ascunde un nimic in toate, dar nu ala de il vad mai putin cei care nu agreeaza astfel de texte...:) e poate impresia mea ca se scrie prea putin despre \"ceva\" anume si important, scriindu-se mult si uneori bine despre... despre. in ce priveste forma, clar ca e de finisat la ea pana la adanci batraneti. multam pentru cele scrise!