ipostază

sunt mai mult note, deci ar tb sa incadrezi textul la personale.

ok, aceasta este o poezie personala. ca daca nu era personala... era de rau:) multam, poete filosof, pentru observatie!

de asta am si indraznit sa ridic ochii din critica ratiunii pure :P tocmai pentru ca in acest text e vorba, mai mult sau mai putin filosofic, despre intima intalnire cu noi insine.

of, of, ratiunea criticii pure:) inca un multam pt comentariul comentariului!

Neputința alegerii celei mai bune lumi posibile, când ipostaza lumii de dincolo ne surâde amăgitor, ne determină să trăim vremurile în felii subțiri de deșertăciune.
Totul începea și se sfârșea în punctul nodal primordial, nașterea și moartea confundându-se, cu posibilitatea întâlnirii cu noi înșine într-o matrice ființială fără spațiu și timp.

da, razvane, precum spui, slalom printre dezamagiri. desi, o spun din propria traire, parca tot mai aproape de mine lumea de dincolo decat eu insumi. multam pentru cele scrise in comentariu!