neștire

legat de dezlegare… un paradox căruia îi poți atribui multe înțelesuri. De fapt, în acest poem, paradoxurile sunt lăsate să zburde, în…”neștire” dar, totuși, nu întâmplător. Toate se învârtesc în jurul câinelui, întruchiparea curajului și a vigilenței. Aici, aceste virtuți sunt încătușate, transformate în neputință, în resemnarea de a privi mișcarea tumultoasă din jur. Doar ochii sunt liberi. Îmi place acea inversare, ochii câinelui sunt prea umani, în timp ce oamenilor le sunt agățați, canin, pe fețe.
legat de dezlegare… va fi tema mea de gândire, astăzi. :)

cred ca am cautat sa inteleg adevarul de dincolo de lant. cam asta e.