Poezie

Înșelăciunea simțurilor

1 min lectură·29 mai 2005

Mediu

Și când or să plângă,

stâncile de pe marginea prăpastiei

vor avea același glas

și aceeași tăcere granulată

le va sta la picioare,

gata întotdeauna să se prăvale

peste liniștea lichidă de dedesubt...

Când se va deschide gura brazilor,

limba lor verde la auz

are să zguduie tăcerea cețoasă

și cuvintele lor șuierătoare

au să se prindă de aripile șoimilor

care le vor duce cu zborul,

vâslind văzduhul, departe, sub apus...

Când o să plouă,

sau când o să ningă,

când se vor ridica talazuri de iarbă,

sau când se vor veșteji frunzele într-o toamnă,

umbre de ani or să se aștearnă peste lume

și oamenii or să le simtă mirosul

și or să creadă că sunt petice de viitor...

002.425

Silvia Guță. “Înșelăciunea simțurilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-guta/poezie/124320/inselaciunea-simturilor

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.