mi-e dor de mine tot mai des

Mi-a placut mult poemul tau dar cu unele modificari pe care eu personal le-as face pentru a elimina anumite repetitii (pentru mine inutile) dar si pentru a da o cursivitate mai buna. Mi-am permis sa modific si sa atasez aici versiunea cu care rezonez si pentru care eu personal ti-as da o stea; atat pentru realizare cat si pentru final.

așa e când ești doar muzică
într-un oraș al surzurilor
lângă propriul trup
când lupii din pădure îți adulmecă
demența
și teama că devii animal

și înțelegi că ești rece
și te bagi sub dușul fierbinte
din care curge un sânge
la care nu te aștepți

sângele acela
care te face oricum
fontă cenușie
instalație de iluminat moartea

așa e când ești obosit
când nu mai ai putere
să-ți câștigi ridurile

așa e când ești doar om
dar porcii îți grohăie înăuntru

Îți dau toată dreptatea, Claudiu.
Și chiar mă gândeam că revin pe el din cauza repetițiilor...
Mulțumesc

N-am aproape nicio observație de făcut asupra stării de supărare pe fiarele arenei, a seriozității... îngăduitoare (oximoron). Titlul este totuși unul prea încrezător, ori ar fi putut fi ambiguizat puțin: "mi-e dor de-un mine". E o simplă sugestie. Poate fi schimbat sau nu, titlul rezistă și el! Chestia cu ciorapii personificați amuzant rezistă. Femeile harnice mai transpiră în săptămâna lucrătoare. Au ce face!