Poezie
viu
1 min lectură·
Mediu
am spart o sticlă de perete
privește acele colțuri tăioase
în care te poți tăia
pentru viespile care se lovesc acum
de pereții casei noastre pustii
sticla asta la început a fost o galerie de artă
zburau nebunește în toate direcțiile
apoi a devenit un loc bizar
ca închisoarea
San Pedro
starea lor era aproape critică
dar eliberarea
vine când nu te aștepti
de obicei se întâmplă iarna
când amintirea căldurii
are culoare cireșelor de mai
când inima mea e un indicator de viteză
pe autostrăzile de argint
ale planetelor
ținute în secret de iurii gagarin
sunt frumoasă ta rece
intubată și legată cu sisteme de irigare
pentru picurători
numai că totul picură în afara mea
tu ești roșu
roșu
minunat de roșu
tu devii viu
aud cum îți fierbe sângele în cap
ca apa într-o oală cu presiune
024
0
RR