Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

pietre de moară

1 min lectură·
Mediu
Pe dealul cu romanițe
era o moară de vânt și un morar
cu mustață lungă.
Seamănă cu bunicu’
seamănă cu bunicu’
a strigat Nik.
Vântul ne ia pe sus,
vântul ne pălmuiește,
vântul ne suflă peste morminte.
Azi e ziua lui,
mama face cozonaci,
noi ne pudrăm cu făină.
Aruncăm cu făina în aer,
din făină creștem
mama, tata, Nik, câinele Rex
și eu.
Inima lui
este pata de pe covorul negru,
inima lui
este focul din sobă,
inima lui
este icoana din colț.
Ghicim
dacă cineva ne iubește,
ghicim
dacă ni se smulge iarba,
ghicim
cine dintre noi a murit primul.
(DRAMATURGIA LUCIOASELOR FUNII, ed. Vinea, București, 2014)
065.435
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
109
Citire
1 min
Versuri
29
Actualizat

Cum sa citezi

Silvia Goteanschii. “pietre de moară .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvia-goteanschii/poezie/13971421/pietre-de-moara

Comentarii (6)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@alexandru-mogaAMalexandru moga
hm e greu...
presupun ca te-ai gandit tu singura inainte la toate astea si ai o serie de raspunsuri

eu n-am gasit cheia orisicum o poema scrisa altfel decat eram obisnuit sa vad in pagina ta nu are balast nu are cuvinte in plus nu trebuie sa modifici nimic - ai strica totul - chiar inceputul de poveste se incadreza / sau ce spunea montaigne
si anume ca poti face pe prostul in orice domeniu
dar nu in poezie




nu sunt nici voci
nici imagini (poate imagini sunt dar blurate)

doar sentimentul unei prezențe

aici se moare din fidelitate

din prea multă
fidelitate

si \"ghicim
cine dintre noi a murit primul\"

placut mult :)
0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
din făină crește
mama tata nik câinele rex și eu

cred ca mai sus este un dezacord.
0
Distincție acordată
@paul-gorbanPGPaul Gorban
silvia si mie mi-a placut acest poem.
are tonuri faine
pe care le-am mai gasit in copilarie,
la tara, la bunica mea,
pe un țol de perete.
nu mai spun ca bunicul meu avea o moara.
cea mai mare din comuna. ulei, porumb, grau,
de toate se faceau acolo.
si minodora era tot acolo,
iapa din poemele mele. creștea frumos
printre sacii aceia mari și printre
cuconițele care veneau la botul ei și-i
aduceau paine sau grâu încolțit
de langa moara. toate până întro zi
când a venit o tipa tare faina
cu un soi de cozonac și l-a luat
pe bunicu. a luat și iapa. a luat
și moara. de atunci îmi tirmite
scrisori dintr-o staiune din cer
și îmi spune că îi este dor
să le vadă pe femeiel satului
venind la moară.
0
@silvia-goteanschiiSGSilvia Goteanschii
Alex,
sentimentul de prezență al morții ( da, aici, după cum ai observat, cu ajutorul acelor săgeți ) este o stare permanentă, o condiție sine qua non pentru cel care trăiește. mulțumesc pentru votul de încredere, \"mofturosule\":). mulțumesc și pentru carol emerald - that man, e grozavă.

Leonard,
de ce crezi tu că e dezacord? poate vrei să și argumentezi puntul acesta de vedere.

Paul,
comentariul tău e o adevărată poezie. foarte faină imaginea cu femeile venind la moară. dimineața devreme, căruțe cu saci de grăunțe care stau în rând și femei cocoțate sus pe saci, cu obrajii rumeni, plinuțe, cu halate înflorate, și hohote de râs molipsitoare. mulțumesc!
0
@leonard-ancutaLALeonard Ancuta
in limba romana exista doua variante corecte

din făină creștem
mama tata nik câinele rex și eu.

sau
din făină cresc
mama tata nik câinele rex și eu.

eu personal o prefer pe prima, pt ca in versul anterior ai deja verbul in aceeași forma (aruncam). sper sa nu mai fie cazul sa intervin si sper sa dai o bere cand ne vedem.
0
@silvia-goteanschiiSGSilvia Goteanschii
dau berea:)
0