stare febrilă

Silvia, las un semn care abia atinge, asa ca un fulg pe buze si nu ca o sanie care s-ar afunda in urme vechi, de zapada pe jumatate topita, gri, zgrunturoasa. Ai un vers aici care cred eu iti defineste poezia si pe care il citesc, desi nevazut, de fiecare data cand iti citesc vreo poezie, facandu-ma sa intru, sa privesc si apoi sa ies usor, printr-o usa care nu se aude si nu scartaie:

astept cuminte sa se produca imposibilul

si inca

simt
o nebănuită până acum la mine dragoste de sol
sunt ca o mamă căreia tocmai i s-a smuls copilul din brațe
sunt prada unui lup înfometat

Sarbatori fericite, Silvia!

Silvia,
Trebuie să recumosc: atunci când descopăr un autor cu adresă de Chișinău, mă fac moale de tot... Și tac mâlc, să nu-i deranjăm pe-ai noștri. De data asta, însă, m-am ridicat din nămolul cu nimb din cruste de geață, ma-m ițit pe-o clipă la suprafață, ca să mă dau drept tare și mare în Industria Metalurgică:

\"uzinele din oraș fabrică sănii
urmăresc cum se topește zăpada pe buzele unui trecător fără fular
aștept cuminte să se producă imposibilul \"

Crăciun Fericit!

Maria, sper să mai intri pe ușa aia, ca să așteptăm împreună acel imposibil.

Nicolae, e o bucurie să descopăr că ai intervenit și tu.

să visați crăciunei!

un text care m-a acaparat și mi-a prilejuit bucuria a vă transmite sănătate, bucurii și un
Crăciun fericit!

*sunt ca o mamă căreia tocmai i s-a smuls copilul din brațe
sunt prada unui lup înfometat *

cu plăcerea lecturii
teodor dume,

tu, întotdeauna binevenit pe pagina mea !

multe realizări în anul ce vine!